„Omul sfinţeşte locul”

0
211
Translate in

omul sfinteste loculInterviu cu domnul Martin Ladislau Salamon, consulul general al României la Salonic

– Bună ziua domnule Consul general. Vă mulțumim că ați acceptat să ne acordați acest interviu în exclusivitate pentru ziarul nostru.

– Eu sunt cel care vă datorez mulţumiri…

– Sunteți al cincilea consul general în ordine cronologică

la Salonic, și cel mai tânăr dintre toți. Aveți o grea misiune, deoarece reprezentați tânăra generație de diplomați, și toată lumea așteaptă ca dumneavoastră să activați dinamic și eficient, astfel încât România să devină mai vizibilă în Grecia de Nord. Dar să începem prin a vă prezenta cititorilor noștri. Câteva date despre pregătirea profesională și experiența în domeniu.

– Voi începe prin a răspunde la chiar ultima întrebare: experienţa mea în domeniul diplomaţiei se reduce la cea de jurnalist de politică externă. Nefiind diplomat de carieră, am fost numit consul general la Salonic din postura de om de presă, deopotrivă manager şi scriitor-ziarist: director general al unei edituri şi redactor şef al unui cotidian din Bucureşti. La bază sunt însă profesor de matematică şi fizică: am predat câţiva ani matematică la liceu şi la Universitatea Tehnică din Cluj şi cea din Haifa, Israel, apoi am obţinut titlul de master în politologie, susţinându-mi anul acesta lucrarea de doctorat în sociologie. M-am născut la Arad, am crescut la Timişoara şi mă consider în continuare timişorean, cu toate că de ani buni m-am mutat la Bucureşti…

– De cât timp sunteți la post și care sunt primele impresii? Sunteți mulțumit de imaginea consulatului și de serviciile oferite?

– Am sosit la Salonic pe data de 15 iulie, deci luna de miere s-a terminat cam de multişor… Primele impresii? Săptămâni de-a rândul mă întrebam: unde e faimoasa criză? Vedeam tavernele pline, vedeam drumul spre Halkidiki blocat de atâtea maşini cu numere greceşti, vedeam forfota de seară din centrul Salonicului… Pe urmă am început să mai înţeleg cum stau lucrurile, că acestea sunt doar aparenţe, iar undeva acolo, în adâncurile economiei elene sunt probleme cu adevărat foarte-foarte grave. Ca să vezi şi aceste lucruri, e nevoie de timp… Aşa cum e nevoie de timp şi pentru a identifica problemele cu care se confruntă comunitatea românească din nordul Greciei şi a găsi soluţii de dezvoltare a vieţii comunitare. Cum? Prin îmbunătăţirea comunicării dintre membrii săi, precum şi a celei dintre comunitatea românească de aici şi ţara mamă. La realizarea acestui ultim deziderat trebuie, cred, să contribuie mai mult Consulatul General al României la Salonic, una din misiunile sale principale fiind tocmai aceea de a fi o punte între România şi comunitatea românească din zona geografică pe care o acoperă, şi anume cele nouă prefecturi din nordul Greciei.

– Care sunt principale probleme cu care se confruntă românii din Grecia de Nord?

– Nu sunt eu cel mai în măsură să răspund la această întrebare, însă din primele contacte, discuţii mai mult sau mai puţin formale am dedus două lucruri. Primul: e nevoie stringentă de o reorganizare a comunităţii, de un suflu nou, care să conducă într-un final la revigorarea vieţii comunitare. Pentru acest lucru cred că ar trebui în primul rând să se mobilizeze oamenii, să pună deoparte eventualele supărări mai noi sau mai vechi, şi mai ales să îi implice pe tineri în organizare. Şi aici am şi ajuns la celălalt lucru de care cred că ar fi nevoie stringentă: şcoală măcar de sâmbătă-duminică în limba română pentru copiii din comunitate. Fără şcoală limba se deteriorează, iar, într-un sfârşit, se pierde complet…

– Ce trebuie să reprezinte consulatul pentru românii din Grecia?

– După cum spuneam adineaori, misiunea diplomatică trebuie să constituie o punte între comunitatea românească de aici şi ţară. În acelaşi timp, consulatul poate facilita anumite procese interne, poate funcţiona ca un catalizator, ca un ferment, lăsând însă toate deciziile care o privesc la latitudinea comunităţii.

– Ce credeți că ar trebui să facă statul român pentru românii din Grecia?

– Cred că în ultimii ani în general s-a acordat mai multă atenţie diasporei, decât se întâmpla cu, să zicem, un deceniu în urmă. Sigur că numărul românilor care trăiesc în străinătate a crescut exponenţial în aceşti ani, iar atenţia şi mai ales fondurile dedicate românilor din diaspora nu s-au mărit proporţional cu creşterea numărului acestora. În ceea ce îi priveşte pe românii din Grecia: au exact aceleaşi probleme pe care le au şi românii din Italia, Spania, Franţa sau Marea Britanie – păstrând, desigur, proporţiile. Eu cred că cel mai mult lipsesc acele programe prin care să poată fi finanţate proiecte viabile pe care le realizează organizaţiile româneşti. Sau, mai bine zis, le-ar realiza, dacă ar fi sprijinite…

– Care sunt primele impresii despre orașul Salonic, acum când orașul sărbătorește 100 de ani de la eliberarea de sub dominația otomană?

– Salonicul este un oraş superb, modern, cosmopolit, plin de viaţă, de tineret, de oameni interesanţi. Iar jubileul dă oraşului încă un plus de aer de sărbătoare, o atmosferă de gală. Locuitorii Salonicului sunt mândri de oraşul lor, îşi iubesc oraşul, iar acest lucru se vede, cu toate că se simte şi acel freamăt neliniştitor din adâncuri de care pomenisem.

– Ați avut contacte cu autoritățile locale? Cum v-au primit?

– Uzanţa prevede vizite de prezentare la început de mandat la autorităţile locale şi la membrii corpului consular. Deşi abia am început să fac aceste vizite protocolare, am reuşit să cunosc destul de multă lume în acest răstimp relativ scurt, printre care oficialităţile locale de cel mai înalt rang, reprezentantul guvernului în regiune, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai mediului academic. Există o foarte mare deschidere către noi: când spui că vii din România, parcă toate uşile ţi se deschid. Noi românii avem în mod tradiţional o imagine bună aici în Grecia, ceea ce nu se poate spune în cazul multor altor ţări, din păcate, aşa că ar fi păcat să nu profităm de acest important avantaj.

– Care este stadiul relațiilor româno-elene, și ce poate să facă Consulatul General al României la Salonic pentru a contribui la dezvoltarea acestor relații?

– O întrebare cât pentru un interviu întreg… Poate îl realizăm cândva şi pe acela şi atunci dezvoltăm subiectul aşa cum merită să fie dezvoltat… În orice caz, sunt foarte multe de făcut, şi sunt lucruri care chiar trebuiesc făcute în acest sens, iar ziua din păcate are doar 24 de ore şi săptămâna doar şapte zile. Există un imens potenţial neexploatat în ceea ce priveşte relaţiile economice bilaterale, iar misiunea diplomatică ar trebui să faciliteze crearea acestor legături. Sigur, ne-am putea plânge de lipsa de personal, de faptul că de peste doi ani nu mai există la consulat un consilier economic, şi am face-o în mod justificat, însă nu ajunge să te plângi mereu, trebuie să şi încerci tu să faci ceva, cu forţe proprii, cu mijloacele modeste pe care le ai la dispoziţie, înainte de a căuta tot felul de scuze pentru a nu face nimic… Sigur că sunt importante resursele materiale, este nevoie de bani, de condiţii mai bune de lucru, însă eu cred cu tărie în zicala „omul sfinţeşte locul”.

– În 2014 consulatul va împlini 20 de ani de la înființare. Va exista un plan de acțiuni pentru sărbătorirea acestui eveniment?

– Am început să mă gândesc în mod serios la acest lucru încă înainte de a ajunge la Salonic, din momentul în care am aflat că voi veni aici şi am citit despre istoria consulatului. Momentul trebuie, bineînţeles, marcat, şi mă voi consulta cu colaboratorii mei, cu oameni care au fost martori ai acestor două decenii de existenţă aici a misiunii diplomatice româneşti, cu decidenţi din Ministerul de Externe. Planul de acţiune ar trebui să se contureze cândva la mijlocul anului viitor, pentru a putea să organizăm în 2014 evenimentul aşa cum se cuvine.

– Cum ați caracteriza comunitatea românească, care după atâția ani nu are încă un sediu?

– Cu riscul de a mă repeta, mă întorc la zicala „omul sfinţeşte locul”. Sediul este, desigur, un lucru important pentru o colectivitate pentru a se putea întâlni, însă dacă există dorinţă şi voinţă, întâlniri se pot face până la urmă te miri unde – la un club, la o terasa, la sala de bowling, în parc, acasă la cineva şi aşa mai departe. Pe când dacă nu există voinţă, nu există organizare, lipseşte motivaţie lăuntrică de a fi împreună, degeaba ar exista cel mai grozav centru comunitar, acela va sta gol şi trist… Ceea ce nu înseamnă că nu ar trebui să se facă toate eforturile pentru a putea avea un sediu în care să funcţioneze asociaţii româneşti, ONG-uri, o şcoală de duminică, o bibliotecă, un club, iar şirul acesta ar mai putea continua…

– Un element de mândrie pentru români îl constituie faptul că foarte mulți tineri greci merg la studii în România, unde într-adevăr se formează profesional și se reîntorc în Grecia ca prieteni adevărați ai României. În ultimii ani, datorită faptului că la Consulat nu există consilier cultural, mulți tineri greci care s-au adresat Consulatului cerând informații referitor la studiile în România li s-a indicat să se adreseze Ambasadei României la Atena. Ce considerați că se poate face în această direcție?

– Sigur, la consulat nu există consilier cultural, nu există consilier economic, nu există consilier politic, şi multe alte lucruri nu există. Bunăvoinţă însă există, vă pot asigura de acest lucru, iar aceste informaţii fiind publice, nu văd de ce nu le-am oferi tinerilor care doresc să studieze în România. Avem intenţia de a moderniza, de a dinamiza şi pagina de internet a consulatului, de a încărca pe site informaţii la zi, înlesnind şi în acest fel comunicarea cu cetăţenii care au nevoie de servicii consulare, dar şi cu persoanele interesate de a merge la studii în România.

– Suntem în preajma zilei naționale a României. Ce intenționați să faceți pentru a sărbători acest mare eveniment?

– Am intrat în febra organizării zilei naţionale încă de pe la sfârşitul lunii octombrie, beneficiind şi de sprijinul domnului colonel Ion Mincă de la contingentul NATO din Salonic, care ne ajută cu foarte multe lucruri, inclusiv să obţinem un spaţiu excelent pentru recepţia oficială: Clubul Militar, aflat chiar faţă în faţă cu Turnul Alb. În afara recepţiei, plănuim să avem o întâlnire şi cu comunitatea românească lărgită, cât mai curând posibil, dar la ora la care vorbim, detalii încă nu vă pot da…

– Ce doriți să transmiteți românilor din Grecia cu această ocazie?

– Ştiţi cum e: uneori trebuie să pleci din ţara ta ca să-ţi dai seama că îţi lipseşte, că ţi-e dor de ea, că o iubeşti. Uneori se întâmplă să te simţi mult mai român când eşti departe de România, decât acasă, unde acest lucru face parte din cotidian, şi de multe ori supărările, greutăţile vieţii te face să îţi blamezi ţara şi poporul. Aşadar românilor din Grecia pot să le spun doar atât: să nu uite niciodată de unde au plecat. Să fie mândri că sunt români şi să rămână români.

– Cum vi se pare Ziarul românilor și care este mesajul dumneavoastră către cititorii acestui ziar.

– Încă o întrebare la care am avea nevoie de mult spaţiu ca să vă răspund… Mă uit la presa românească din Grecia cu ochi de ziarist-editor, şi văd aceleaşi probleme care le are şi presa din România: lipsa susţinerii financiare, personal redus la minim, costuri de realizare – tipărire, distribuţie – ridicate, şi aşa mai departe. Cu toate astea, Ziarul românilor din Grecia m-a surprins în mod plăcut prin articolele de opinie, editorialele semnate de doamna Ioana Diaconu, redactorul şef al revistei, care ar putea să apară foarte bine şi în oricare cotidian politic central din România. Observ însă o relativa raritate a materialelor informative, a ştirilor legate de viaţa comunităţii româneşti, cele mai multe ştiri – inclusiv materialul principal de pe prima pagină – fiind mai mereu despre România, despre evenimentele politice de la Bucureşti. Politica de acasă ne interesează pe toți, dar mi-ar place să știu mai multe despre Atena, asta în măsura în care am înțeles că există o comunitate foarte activă acolo, iar acțiunile sunt destul de frecvente. Sunt foarte interesat de comunitățile românești.

– Domnule consul general, vă mulțumim pentru bunăvoința de a ne primi și de a ne acorda acest interviu. Vă urăm succes în noua misiune și sperăm ca în noul interviu să ne puteți vorbi despre realizările dumneavoastră la Salonic.

– Aşa să fie, vă mulţumesc.

Sursa Ziarul Romanilor