„Omul mişel oricum ţi-o potriveşte, în urmă tot el se păcăleşte”

0
113

inO femeie avută voia să aibă in pe moşia sa. Odată veni un negustor de in la ea şi-i zise: „ Să-mi dai dumneata un sac plin cu sămânţă de in, de care se face pe aici şi care e slabă şi eu o să-ţi aduc sămânţă din străinătate pentru ea, de care nu poţi pofti mai bună. Dar trebuie să-mi dai pe deasupra un galben”.  Femeia se învoi cu târgul. Dar negustorul de in era un mare mişel. El socoti: „O să păcălesc pe femeia aceasta. Îi dau tot inul ei înapoi şi câştig un galben pe nimic. De-o fi rău inul ce va creşte, o să pun vina pe vremea rea  şi pe pământul sec al ei”.

El îi aduse sămânţa de in. Femeia s-a bucurat foarte mult şi a pus să-i golească sacul îndată. Dar ce să vezi deodată, se zări ceva sclipind printre seminţele de in. Era un inel de aur şi femeia grăi uimită: „Ăsta e inelul meu, pe care-l pierdusem în toamna din urmă. Îl voi fi scăpat când lucram la in”. Iar către negustorul blestemat, zise: „Eşti un înşelător şi înselăciunea ţi-a ieşit acum la lumină. Dumneata ai voit să-mi vinzi mie inul meu propriu drept marfă străină. În loc să capeţi un galben, vei plăti un galben amendă. El a plătit într-adevăr amenda, dar afară de asta, i s-a lăţit faima cea rea şi în scurt timp a trebuit să se lase de negoţul de in. Omul mişel oricum ţi-o potriveşte, în urmă tot el se păcăleşte.

„Oglinda duhovnicească”, de Protos. Nicodim Măndiţă 

 Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here