Oglinda lumii. O nouă Istorie a Artei – Orizont

0
116
Translate in

o_cueva_caballos_barranco_valltorta_tirig_t1200579.jpg_1306973099La un nivel mai general, pare convingătoare ideea potrivit căreia gândirea abstractă şi expresiile sale auditive şi vizuale, limbajul şi arta, să fi apărut în acelaşi timp cu religia, adică cu aplecarea comportamentului spre invizibil, într-un proces evolutiv interdependent.

Ipoteza este bine construită. Dar poate fi ea demonstrată? Ici şi colo, printre rămăşiţele Epocii de Piatră timpurii — cea mai adânc îngropată — descoperim crestături pe oase şi pietre care par să înregistreze diferite procese de gândire.

Dar cercetările trebuie să se concentreze asupra activităţii lui Homo sapiens, adică a oamenilor asemenea nouă. Homo sapiens era o specie originar africană, apărută în jur de 130.000 î.H., care s-a răspândit în întreaga Eurasie.

Aici a înlocuit toate celelalte tipuri de hominizi pe parcursul următoarei sute de mii de ani. În taberele lor timpurii găsim interesante bucăţi de ocru roşu. Un astfel de bloc, abandonat în peştera Blombos din Africa de Sud, în jur de 75.000 î.H., fusese incizat cu o reţea de haşuri.

recreacion_cova_dels_cavalls Dacă înaintaşii noştri incizau motive în piatra plină de pigment, le foloseau oare şi pentru a decora suprafeţele din jur? Această întrebare ne aduce în faţa limitei fundamentale a istoriei artei.

Majoritatea obiectelor pe care oamenii le produc pentru a le admira nu supravieţuiesc mult mai mult decât vorbele pe care le rostesc. De-a lungul timpului, majoritatea activităţii vizuale umane s-a concentrat asupra pielii ori a părului sau a implicat fibre biodegradabile şi piei de animale, forme create în lemn uşor inflamabil sau lut nears, ori însemne în nisip. Cele mai multe s-au transformat în praf şi cenuşă. Cel mai adesea vedem un loc gol.

Dosarul artistic al primei sute de mii de ani ai acestei specii este încă profund neclar. Până în anul 30.000 î.H., Homo sapiens se răspândise în Europa şi Asia (dacă nu chiar şi în Americi) şi era prezent şi în Australia, continent unde probabil că ajunsese cu barca.

În Australia, simboluri simple, dar criptice pe suprafeţe stâncoase, precum semicercuri, pot fi datate cam în aceeaşi perioadă.

VALLTORTA

Pe această bază s-a construit apoi treptat o tradiţie de artă figurativă rupestră în sânul unei populaţii care a pierdut contactul cu continentele de la nord.

Dar ceea ce s-a întâmplat la celălalt capăt al lumii a acaparat imaginaţia omului modern; brusc, într-o singură piesă, putem contempla tot ceea ce ne aşteptăm să găsim când vorbim despre „artă”.

„Oglinda lumii. O nouă Istorie a Artei”, Julian Bell, Editura VELLANT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here