O zi la Castelul Peleș – Martor întâmplător la Trofeul Sinaia

0
132
Translate in

Castelul PeleșCastelul Peleș – Un loc încărcat de istorie

Un city-break la munte 

Tocmai m-am întors de la Sinaia unde am vizitat o parte din Castelul Peleș. Pornisem special pentru expoziția a cărei deschidere a avut loc ieri, 21 iulie, „Maria a României. Portretul unei mari regine”.
Pe o ploaie abundentă și într-o aglomerație în care cu greu găseai loc de parcare, am ajuns la castel. Acolo am descoperit că prețul afișat al unui bilet pentru adulți, 30 de lei, include, de fapt doar vizita la parter. Dacă doream să vedem și etajul trebuia să dăm dublu, greșeala a fost a noastră că nu ne-am interesat în prealabil pe site-ul lor. Noi eram doi și un copil, iar biletele nu puteau fi luate decât cu cash. Nu aveam suficient, așadar ne-am limitat la a cumpăra câte un bilet pentru parter.

Am intrat, ne-am pus cipiceii albaștri din plastic peste încălțăminte și ne-am alăturat grupului călăuzit de un ghid, așadar primeam informații pe măsură ce înaintam.
Am apucat să fac și câteva fotografii înainte să fiu întrebată de către o domnișoară dacă am plătit taxa foto de 35 de lei. Am rămas cu acelea, n-am mai continuat, deși multe obiecte, tablouri și decoruri meritau imortalizate. I-am comunicat totuși încet și părerea mea, anume că ar fi fost frumos ca, în prețul biletului, să le fi permis turiștilor și vizitatorilor să ia și câteva cadre, gen „am fost acolo”, pentru albumele lor personale.

Castelul Peleș

Castelul Peleș

Castelul Peleș

Castelul PeleșLocul unde s-a scris istoria – Castelul Peleș

Cât de frumos este la Castelul Peleș și câtă atenție a acordat Casa Regală de atunci detaliilor este ceva de care trebuie să te convingi singur, mergând acolo. Vei vedea șeminee, tablouri, vitralii, birouri, oglinzi, studio-uri din lemn de abanos, covoare orientale, uși sculptate, balcoane, multe din ele executate în afara țării și aduse cu trenul la Sinaia (din gară erau transportate cu caruri cu boi).

Ghidul spunea că un turist întors de la Castelul Regal de la Versailles a găsit Peleșul mai opulent, mai frumos și mai plin de glamour. Poate vei spune că nu-i nimic nou sau spectaculos, un castel, ce poate avea Castelul Peleș atât de special? Are! Și are și acum pentru tine, ca vizitator, dar mai ales pentru cel care-l locuia atunci. Imaginează-ți sălile de bal care purtau pașii timizi sau îndrăzneți ai dansatorilor de viță nobilă, cu poveștile și intențiile din spatele gesturilor lor.

Erau, la parter, trei săli de bal. Lângă acestea se afla o cameră pentru „dining” cu o masă lungă și imediat alături o sală pentru teatru. Încăperea avea o scenă mică și cochetă și o cortină colorată în ton cu design-ul celorlalte obiecte din cameră. În camera de muzică și lectură erau trei tablouri mari, impresionante cu cele trei anotimpuri preferate ale reginei Elisabeta (Carmen Sylva). Poetesa noastră primăvara, vara și toamna. În biroul lui Carol I se afla un pupitru unde acesta oferea audiențe stând în picioare.
Vei trece și prin sala armelor, unde se află o armură ecvestră unică. De asemenea, vei putea vizualiza biblioteca ce a conținut inițial 20.000 de volume, unde se află și o intrare secretă mascată de rafturi și schelete de cărți, singurele coperte care nu cuprind file scrise, dealtfel.

Castelul Peleș

Castelul Peleș

Castelul PeleșCastelul Peleș

Expoziția „Maria, regina României”

În final, am mers și la expoziție, care poate fi vizitată separat și gratuit. Mi-au atras atenția mantia pe care a purtat-o regina Maria la încoronare, multe medalioane, costume populare de excepție, bijuterii. Expoziția va fi deschisă până în octombrie, iar mai multe detalii ai aici.
La întoarcere am avut parte de o surpriză plăcută (deja era bine că se oprise ploaia). Am văzut trecând mașinile care luau parte la Traseul Sinaia din cadrul Campionatului Național de Viteză în Coastă Dunlop. 88 de piloți s-au înscris, cu mașini care mai de care mai performante.
Am asistat la spectacolul de cai putere oferit de câteva mașini, era interesant și oricum nu prea aveam de ales. Drumul era blocat pentru trecerea pietonilor și mașinilor private.

În curând, însă, ne-a răzbit foamea și ne-am îndreptat către un restaurant din apropiere, măcar să mâncăm până se dă drumul la circulație. În zgomot de motoare turate la maximum am înghițit o ciorbă, apetisantă și gustoasă, cum este orice ciorbă după ore-n șir de foame. Felul doi l-am luat în grabă fiindcă tocmai era pauză la raliu și trebuia să profităm pentru a ajunge la mașină.
O zi frumoasă, în ciuda vremii, ne-am bucurat de noutăți și de experiență. Data viitoare urmează să facem un tur complet și poate ajungem și la Pelișor, care nu este departe. Vacanțe și excursii plăcute! Doamne ajută!

Mihaela Mușetescu