O povestioară cu tâlc: Vizita

0
190

Preotul a anunţat că Iisus Christos însuşi va veni în biserica lor, în următoarea duminică. Evident, oamenii s-au adunat în număr mare să-l vadă pe Domnul. Toată lumea se aştepta ca el să ţină o predică, dar Iisus s-a limitat să le zâmbească şi, după ce preotul l-a prezentat, le-a spus doar atât: „Salut!”

Toţi cei de faţă i-au oferit ospitalitate pentru noapte, dar el a refuzat politicos, spunându-le că îşi va petrece noaptea în biserică. Normal, s-au gândit cu toţii.

Dimineaţa devreme, a dispărut din biserică. Când porţile acesteia au fost deschise, spre oroarea tuturor, preotul şi credincioşii au descoperit că biserica fusese vandalizată. Pe toţi pereţii era scrijelit acelaşi cuvânt: ATENŢIE! Nu exista niciun colţişor din biserică, inclusiv altarul şi Biblia uitată acolo, pe care să nu fi fost cuvântul ATENŢIE, cu litere mai mari sau mai mici, scrise cu stiloul sau cu creionul, în toate culorile posibile. Oriunde îţi întorceai privirea, nu vedeai decât acelaşi cuvânt: „ATENŢIE, atenţie, Atenţie, ATENŢIE, atenţie, atenţie”.

Ce şocant! Ce iritant! Ce confuz! Cât de fascinant, dar şi de teribil în acelaşi timp… La ce trebuia, oare, să fie atenţi? Nu exista nicio precizare în această direcţie. Singurul cuvânt scris era ATENŢIE.

Primul impuls al oamenilor a fost să şteargă literele, acest adevărat sacrilegiu. În cele din urmă s-au abţinut de la acest gest, la gândul că cel care le-a scris a fost însuşi Iisus.

Ce s-a întâmplat în continuare? De câte ori veneau la biserică, misteriosul cuvânt le sărea în ochi oamenilor, până când le-a intrat în subconştient. Ei au început să fie mai atenţi la scripturi, descoperind revelaţii noi, fără însă a cădea în bigotism. Au început să devină mai atenţi la sacramente, astfel încât ritualurile să fie respectate, fără a cădea în superstiţie.

Preotul a început să fie mai atent la influenţa pe care o avea asupra oamenilor, pe care a reuşit astfel să-i ajute mai mult, fără a încerca însă să-i controleze. Şi toţi au început să fie mai atenţi la religie, devenind din ce în ce mai conştienţi de sine. Au început astfel să respecte legile bisericii, fără a uita de compasiunea datorată celor slabi. Au început să devină mai atenţi la rugăciuni, bazându-se din ce în ce mai mult pe puterea lui Dumnezeu, şi nu pe voinţa lor egotică. Au devenit chiar mai atenţi la conceptul de Dumnezeu, pe care l-au recunoscut pretutindeni, nu numai între zidurile strâmte ale bisericii lor.

Astăzi, veţi găsi cuvântul ATENŢIE scris chiar de oameni pe toate bisericile lor, iar dacă veţi trece noaptea prin această regiune, veţi observa deasupra bisericilor acelaşi cuvânt, alcătuit din neoane aprinse în mii de lumini multicolore.

Fragment din volumul Rugăciunea broaştei, scris de Anthony de Mello

V-ar mai putea interesa şi aceste povestioare cu tâlc