O femeie aflată în comă era pe punctul de a muri. Dintr-o dată, ea s-a simţit ridicată la cer şi s-a trezit în faţa Scaunului Judecăţii de Apoi.
– Cine eşti tu?, a întrebat-o o voce.
– Sunt soţia primarului, a răspuns ea.
– Nu te-am întrebat a cui soţie eşti, ci cine eşti tu.
– Sunt mama a patru copii.
– Nu te-am întrebat a cui mamă eşti, ci cine eşti tu.
– Sunt învăţătoare.
– Nu te-am întrebat ce profesie ai, ci cine eşti tu.
Şi dialogul a continuat în acelaşi fel. Orice ar fi răspuns femeia, cuvintele ei nu păreau să răspundă la întrebarea: „Cine eşti tu?”
– Sunt creştină.
– Nu te-am întrebat care este religia ta, ci cine eşti tu.
– Sunt cea care a fost la biserică în fiecare zi şi le-am dat de pomană celor sărmani.
– Nu te-am întrebat ce ai făcut, ci cine eşti tu.
În mod evident, ea nu a trecut de examen, căci a fost trimisă înapoi pe pământ. Când s-a trezit din comă, femeia s-a decis să afle cine este. Şi astfel, întreaga ei viaţă s-a schimbat…
V-ar mai putea interesa şi aceste povestioare cu tâlc
Fragment din volumul Rugăciunea broaştei, scris de Anthony de Mello