O expoziţie interactivă permanentă dedicată creierului uman, deschisă la Paris

0
133
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI
C3RV34UO expoziţie interactivă permanentă intitulată “C3RV34U” şi dedicată creierului uman a fost vernisată la Paris, în cadrul complexului muzeal “Cité des Sciences et de l’Industrie”, folosind pentru experimentele interactive cele mai noi cunoştinţe din domeniul neuroştiinţific.

Cel mai mare complex muzeal european dedicat ştiinţei, “Cité des Sciences et de l’Industrie” din Paris, inaugurează marţi, într-un spaţiu de 800 de metri pătraţi, o expoziţie interactivă permanentă dedicată creierului uman şi misterelor sale, intitulată “C3RV34U” (“cerveau” înseamnă “creier” în limba franceză”, n.r.).

“Complex fascinant de molecule, celule şi circuite depozitare ale amintirilor”, creierul uman este probabil “obiectul cel mai complex din univers”, spune Stanislas Dehaene, doctor în psihologie cognitivă şi profesor la Collège de France.

De la intrarea în spaţiul expoziţional, vizitatorul este introdus rapid într-o atmosferă onirică, scenografia fiind inspirată de universul suprarealist al artistului belgian René Magritte, cu umbrelele şi pălăriile sale specifice.

“Creierul este suprarealist. Ne permite să percepem realitatea, dar şi să experimentăm iluzii”, spune Stanislas Dehaene care se ocupă de partea ştiinţifică a expoziţiei.

În titlul expoziţiei, “C3RV34U”, cifrele înlocuiesc vocalele, iar faptul că oamenii pot citi acest titlu corect este un exemplu al capacităţilor acestui organ.

Un creier adult cântăreşte aproximativ 1,3 kilograme, reprezentând cam 2% din greutatea corpului, dar consumă circa 20% din oxigenul inspirat şi 25% din cantitatea de glucoză din organism.

Creierul este alcătuit din aproximativ 86 de miliarde de neuroni (celule nervoase, n.r.). Impulsurile nervoase sunt de natură electrică, iar experţii estimează că, în fiecare secundă, în creier au loc zeci de miliarde de descărcări electrice.

Acest organ, ale cărui secrete nu sunt încă desluşite pe deplin, rămâne activ chiar şi atunci când organismul se află în repaus, “căci atunci structurăm lumea, se generează intenţii şi le proiectăm asupra lumii exterioare”, explică profesorul Stanislas Dehaene.

Creierul este de asemenea un excelent statistician: internalizează repetiţiile lumii exterioare pentru a putea anticipa ce se va întâmpla.

Dar el se şi poate înşela când i se întinde o capcană, ca de exemplu atunci când unei persoane îi sunt prezentaţi doi cilindri metalici, unul mai mare şi unul mai mic, aşezaţi unul lângă altul, cel mic foarte greu, cel mare gol pe interior şi, deci, foarte uşor. Rugat să ridice obiectele, subiectul experimentului, care se bazează pe ceea ce vede, va întâmpina probleme în manevrarea cilindrilor, creierul nefurnizând informaţia corectă referitoare la forţa necesară pentru a ridica fiecare obiect.

Unul dintre punctele forte ale expoziţiei este reprezentat de experimentele propuse vizitatorilor, care le permit acestora să îşi testeze creierul. Toate experimentele au la bază cele mai noi studii din domeniul ştiinţelor neuronale.

Cei care cred că sunt capabili să facă mai multe alegeri simultan vor vedea că se înşeală, un test demonstrând că acest lucru este imposibil. Pentru a îndeplini corect două sarcini, este nevoie de timp, altfel există riscul producerii unor erori majore.

Un experiment amuzant demonstrează că atunci când o persoană se concentrează vizual pe o anumită sarcină, anumite lucruri îi scapă din vedere.

Vizitatorilor le este arătat un film cu un meci între jucători îmbrăcaţi în alb şi alţii îmbrăcaţi în negru. Misiunea spectatorului este să numere cu atenţie numărul paselor efectuate între jucătorii îmbrăcaţi în alb şi spectatorul nu va vedea, de cele mai multe ori, gorila neagră care apare mergând liniştită printre jucători.

Publicul poate afla, de asemenea, modul în care oamenii citesc un text şi timpul necesar lecturii, folosind un oculometru pentru a înregistra mişcările ochilor.

O secţiune importantă este rezervată, cu ajutorul unui film, “creierului social”. “Este vorba de modul în care cineva reprezintă în creierul său gândurile altora”, explică Stanislas Dehaene.

Capacitatea de a înţelege şi interpreta corect intenţiile celorlalţi reprezintă un element fundamental vieţii sociale. În cazul persoanelor care suferă de autism, este posibil să există o problemă în funcţionarea acestui creier social.

Înţelegerea fundamentelor neuronale ale comportamentului social ar putea deschide noi piste terapeutice. Cercetătorii sunt foarte interesaţi de ocitocină, un hormon care reglează percepţia socială şi acţionează asupra dorinţei de apropiere cu ceilalţi.

Sursa: mediafax.ro

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here