O coliziune planetară rezolvă misterul câmpului magnetic

0
129

planetaOamenii de ştiinţă au reuşit, de-a lungul timpului, să înţeleagă şi să demonstreze cum funcţionează câmpul magnetic, care îmbracă planeta. În termeni simpli, acesta se datorează unor interacţiuni puternice care au loc în interiorul Pământului.

Miezul interior solid este format în cea mai mare parte din fier şi înconjurat de un nucleul extern lichid, compus din metale topite, care generează o serie de curenţi, care la rândul lor generează câmpuri magnetice. Fără existenţa câmpului magnetic al Pământului nu am fi protejaţi de  radiaţiile nocive ale Soarelui. În lipsa acestuia, Terra ar arăta ca planeta Marte, care şi-a pierdut câmpul magnetic acum 4 miliarde de ani.

Potrivit unor noi studii,  la începutul existenţei sale, Planeta Pământ a absorbit un corp ceresc asemănător planetei Mercur. Această nouă descoperire ar putea fi motivul pentru care câmpul magnetic al Pământului încă funcţionează, informează phys.org.

Oamenii de ştiinţă cred că Pământul, împreună cu restul Sistemului Solar, s-a format acum aproximativ 4.6 miliarde de ani, dintr-un nor gigant de praf şi gaze, care se rotea în jurul Soarelui.

Pământul s-a format  din corpuri mici stâncoase

Autorul studiului, Bernard Wood, geochimist la Universitatea din Oxford, crede că planeta noastră s-a format  din corpuri mici stâncoase, cum sunt asteroizii, care au fost  atrase una de alta sau strânse laolaltă, în bucăţi super mari de rocă.

Pentru a produce câmpul magnetic al Pământului este nevoie de elemente chimice radioactive precum potasiu, toriu şi uraniu – care emană căldură pe măsură ce se topesc. În reacţie cu oxigenul acestea formează oxizii, care sunt uşori şi ar pluti spre suprafaţa Pământului.

Demult, Pământul a absorbit un corp planetar bogat în sulf, semănător planetei Mercur

Oamenii de ştiinţă cred că, de timpuriu în istoria planetei, Pământul a absorbit un corp planetar bogat în sulf, semănător planetei Mercur, şi astfel sulfurile formate au permis uraniului să rămână în centrul Pământului şi să furniezeze câmpul magnetic, pentru aproximativ 3.5 miliarde de ani.

Cu toate acestea, testele mai aprofundate au demostrat existenţa a două elemene, samariu şi neodim, prezente într-o concentraţie mult mai mare în scoarţa şi mantaua Pământului, în raport cu restul Sistemului Solar. Deoarece neodimul reacţionează cu sulfurile de fier mult mai uşor decât samariul, este mult mai uşor să se scufunde în miez, lăsând o cantitate mai mare de samariu în straturile superioare ale Pământului.

Richard Carlso, cercetător la Institutul de Ştiinţe Carnegie, spune că studiul oferă “dovezi experimentale limitate şi constroversate” şi că teste suplimetare, mai sticte sunt necesare pentru a vedea acest eveniment a făcut ca uraniul să se cufunde spre interiorul Pământului.

Aceste noi aspecte ale cercetării sunt, potrivit oamenilor de ştiinţă, interesante mai ales că există unele credinţe conform cărora, în urma unei astfel de coliziuni, între Pământ şi un alt corp planetar de dimensiuni asemănătoare lui Marte, a apărut Luna.

Emanuela Popa

Jurnal Spiritual

V-ar mai putea interesa şi aceste articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here