EROII DE LÂNGĂ NOI. Cu nume slav, dar suflet de dac: Vladimir Brilinsky păzeşte de 17 ani Sarmizegetusa Regia

0
321

Nunu BrilinskyNunu Brilinsky stă mai mult în munţi, la Sarmisegetusa, decât acasă. De 22 de ani luptă pentru salvarea cetăţilor dacice. Lui i se datorează finanţările obţinute în ultimii ani.

Pe Vladimir Brilinsky îl ştie aproape toată lumea în judeţul Hunedoara. Are amici peste tot în ţară şi mulţi peste hotare, în general oameni care împărtăşesc pasiunea pentru istoria românilor şi pentru protejarea moştenirii dacice. Toţi îi spun, simplu, “Nunu”.

Paznic voluntar

Are 58 de ani, dar spune că vârsta sa interioară este de doar 40. “Probabil că ar fi chiar mai mică de-atât, dar de câţiva ani am devenit bunic”, spune Nunu. De 17 ani păzeşte, la propriu, cu bâta în mână, Sarmizegetusa Regia, ultima capitală a Daciei libere. De mai bine de 22 de ani se luptă ca cetăţile dacice din Munţii Orăştiei să fie tratate aşa cum merită, şi nu cu o indiferenţă crasă, aşa cum se întâmplă de ani buni.

De profesie este jurnalist. Conduce un post de radio din Orăştie, semnează articole în câteva publicaţii locale şi naţionale, însă cea mai mare a timpului liber şi-o dedică cetăţilor dacice. Stă mai mult în munţi decât pe-acasă. Vrea ca Sarmizegetusa Regia şi celelalte cinci cetăţi care compun un complex istoric inclus în patrimoniul UNESCO să fie protejate şi puse în valoare. Pentru asta se luptă de mai bine de două decenii.
“Din 1995 am pus mâna pe bâtă, după ce reporterii ProTV au fost bătuţi de nişte yoghini care-şi făceau de cap pe-acolo”.

Ajunge foarte des sus, în cetate. Îi roagă frumos pe turiştii care se urcă pe vestigiile antice să se dea jos. Bâta este pentru auto- apărare. “De câteva ori am luat bătaie de la turiştii care s-au enervat că le atrag atenţia”, spune Nunu, râzând. Adaugă însă că aceste incidente nu le poate trece, în bilanţul personal, drept “înfrângeri”, ci “tristeţi”.

“Sunt ca un Sisif al dacilor. Iau câte un ministru, îl urc până sus în cetate, apoi ministrul cade. Nici nu mai ştiu câţi miniştri ai culturii, secretari de stat sau parlamentari am reuşit să duc sus, la Sarmizegetusa Regia. Am şi victorii: numărul turiştilor a crescut, vara, de la 50 la 200 pe zi. Am obţinut bani pentru cercetare arheologică”.

Nunu, dacul cu nume slavizat

Când îl întrebi de ce se zbate atât pentru cetăţile dacice, Nunu răspunde sec: “Pentru că pot, şi orice om care poate, trebuie să încerce să schimbe ceva în bine”.

Apoi adaugă că multă lume îl laudă, dar ar prefera câte un ajutor, cât de mic: “Mi-ar prinde mult mai bine un ajutor la strânsul gunoaielor”, spune Nunu Brilinsky.
Se consideră dac şi explică numele său prin faptul că tatăl lui a fost huţul, iar huţulii au fost “daci slavizaţi”.

Crede cu tărie că istoria care se predă acum în şcoli are multe teorii total greşite despre daci. Asta nu înseamnă însă că-i huleşte pe romani. Dimpotrivă, declară respect pentru civilizaţia celor care “au cotropit” Dacia. El spune că nu romanii i-au învăţat pe daci să se spele, ori să construiască.

Stonehenge al românilor

De când s-a apucat să pledeze cu tenacitate cauza cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, fel de fel de proiecte s-au întocmit doar pe hârtie. Numele lui Nunu se vehiculează acum, când vine vorba de conducerea unei noi structuri care ar urma să administreze aşa cum trebuie monumentele.

Nu-l interesează: “De ce să mă bag? Ca să vină prim-ministrul să mă schimbe? Dorinţa mea este ca aceste minunăţii să fie tratate aşa cum trebuie. Sarmizegetusa Regia are aceeaşi valoare pe care o au piramidele egiptenilor, sau Stonehenge-ul britanicilor.
În momentul în care la Sarmizegetusa Regia lucrurile vor ajunge la un normal pentru o ţară europeană, mă voi retrage. Îmi voi lua nepoţelele şi le voi plimba printre vestigii, povestindu-le despre daci, aşa cum mi-a povestit şi mie tata. Până atunci însă, nu mă las”.

Sursa: Evenimentul Zilei

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here