Nume de rezonanță, repere ale culturii românești

0
1411
Nicolae-Grigorescu Nume de rezonanțăFie că sunt din literatură, din muzică, din teatru sau film, din sculptură, pictură ori arhitectură, sunt multe nume care au marele merit de a fi dus Cultura Națională mai departe de granițele țării și îi sărbătorim pe toți la 15 ianuarie, în fiecare an. Alături de Eminescu, literatura română a strălucit prin alți mari clasici: Ion Creangă și Ion Luca Caragiale.  Muzica românească a ajuns pe meridianele lumii atât prin compozitori de seamă, cât și prin artiști, dirijori, instrumentiști.

De asemenea, teatrul și filmul din țara noastră au fost cunoscute la nivel internațional prin actori și regizori de marcă și prin creațiile acestora, iar școala de arhitectură românească a devenit celebră în lume prin nume ca Ion Mincu sau Petre Antonescu.

De Ziua Culturii Naționale, Agerpres a realizat o trecere în revistă a unor nume care pot fi considerate repere ale culturii românești.

Ion Creangă

Născut la 1 martie 1837, la Humulești, Creangă a fost recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, dar mai ales datorită operei sale autobiografice ”Amintiri din copilărie”, care i-a stabilit reputația de mare prozator. Exprimarea frazei, scoaterea la iveală a multor provincialisme cu o putere de expresie deosebită, vivacitatea narațiunii și sinceritatea cu care povestește cele mai intime detalii ale vieții lui de copil fac din opera lui Creangă una dintre cele mai însemnate ale literaturii române. Creangă a murit la 31 decembrie 1889, la Iași.

Ion Luca Caragiale

S-a născut la 30 ianuarie 1852, în satul Haimanale (astăzi I.L. Caragiale), județul Dâmbovița. Dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist, este considerat cel mai mare dramaturg român, prin faptul că a reflectat cel mai bine realitățile, limbajul și comportamentul românilor. Opera sa i-a influențat pe alți dramaturgi, între care Eugen Ionesco. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române. A murit la 9/22 iunie 1912, la Berlin.

Constantin Brâncuși

Cultura noastră se mândrește și cu nume mari ale sculpturii. Cel mai renumit sculptor român, Constantin Brâncuși, s-a născut la 19 februarie/2 martie 1876, la Hobița, județul Gorj. În 1904 a plecat pe jos spre Paris, cu popasuri la Budapesta și Viena. S-a stabilit o vreme la Munchen, unde a frecventat cursurile Academiei regale de belle arte. Anul 1915 a marcat o premieră în cariera lui Brâncuși, primele lucrări în lemn: “Cariatide”, “Fiul risipitor”, “Noul născut”.

În 1916 a realizat prima “Coloană a Sărutului” (folosită apoi ca motiv sculptural pe stâlpii “Porții Sărutului”). La 11 februarie 1935, Constantin Brâncuși a acceptat propunerea Ligii naționale a femeilor din județul Gorj de a înălța la Târgu Jiu o “Coloană” în cinstea eroilor căzuți în Primul Război Mondial și a început să lucreze la proiectele monumentului din Târgu Jiu.

Pentru a alege piatră pentru “Poarta Sărutului”, în 1937 a mers la carierele de la Pietroasa, Banpotoc, Baciu, Ruschița. În octombrie a lucrat la finisarea ansamblului din Târgu-Jiu, iar anul următor, la 20 august, a terminat lucrările “Coloanei fără sfârșit” și au fost așezate “Masa tăcerii” și scaunele în parcul de la Târgu Jiu. A murit la 16 martie 1957.

Ion Irimescu

Un alt nume mare al sculpturii române este Ion Irimescu, născut la 27 februarie 1903, în comuna Preotești, profesor și membru al Academiei Române. A murit la 28 octombrie 2005, la Fălticeni.

George Enescu

Cel mai important muzician român, George Enescu, s-a născut la 19 august 1881, la Liveni-Vârnav, județul Botoșani. Compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor, este cunoscut în lume prin celebra Rapsodie română nr. 1 în La major, Op. 11 (1901), dar și prin Suitele orchestrale (cea mai cunoscută fiind ”Săteasca”), cele trei Simfonii, opera ”Oedip”. A murit la 4 mai 1955, la Paris (Franța).

Sergiu Celibidache

Un alt nume mare este cel al dirijorului și compozitorului Sergiu Celibidache. Născut la 28 iunie 1912, la Roman, județul Neamț, membru de onoare al Academiei Române, a fost recunoscut ca dirijor neîntrecut al simfoniilor lui Anton Bruckner, precum și al impresioniștilor francezi, de la Claude Debussy la Maurice Ravel. Stilul său dirijoral era foarte original, fiind cunoscut în special pentru varietatea tempo-urilor. A murit la 14 august 1996, la La Neuville-sur-Essonne, departamentul Loiret, Franța.

Ion Voicu

Celebrul violonist, fost elev al lui George Enescu, s-a născut la 8 octombrie 1923, la București. În anul 1946, Yehudi Menuhin a organizat la București un concurs muzical, iar Ion Voicu a obținut primul loc. A fost primul violonist român care a cântat la o vioară Stradivarius, care a fost achiziționată de statul român, în 29 august 1956, de la firma Henry Werro, la prețul de 80.000 de franci elvețieni. A murit la 24 februarie 1997.

Angela Gheorghiu

Una dintre cele mai renumite soprane din lume, s-a născut la 7 septembrie 1965, la Adjud, județul Vrancea. A cântat pentru prima oară în străinătate la Basel, în ”Elixirul dragostei” de Gaetano Donizetti. A cântat apoi, în 1992, la Royal Opera House din Londra în rolul Zerlina, din ”Don Giovanni”, urmat de rolul Mimě din ”Boema” de Giacomo Puccini, apoi în ”Adina” la Opera de Stat din Viena și la Opera din Hamburg. În 1993, a cântat prima oară la Metroropolitan Opera, în ”Boema”. La Royal Opera House (Covent Garden) a triumfat în mult aplaudata ”Traviata”, în 1994. Vocea ei este considerată de critica internațională drept o combinație între vocile Mariei Callas și Renatei Tebaldi.

Nicolae Grigorescu

Pictorul născut la 15 mai 1838, în Pitaru, județul Dâmbovița, este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu și Ștefan Luchian. Grigorescu a devenit un simbol pentru tinerele generații de artiști care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice și să aducă la lumină valorile spiritualității românești. Într-un moment decisiv pentru constituirea culturii României moderne, când în poezie se afirma geniul lui Eminescu, Grigorescu a realizat o spectaculoasă înnoire a limbajului plastic. Influența covârșitoare pe care a avut-o asupra contemporanilor lui a marcat și evoluția generației ce i-a urmat. A murit la 21 iulie 1907, la Câmpina.

Theodor Aman

Pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București, s-a născut la 20 martie 1831, la Câmpulung-Muscel. Noutatea pânzelor sale ține de încercările de luminare a paletei, de surprindere a instantaneului, ce amintesc de experiențele unor artiști francezi care pictau în aer liber, la Barbizon, în împrejurimile Parisului, unde s-au pus bazele impresionismului. A excelat în creațiile de inspirație istorică. A murit la 19 august 1891, la București.

Ștefan Câlția

Este un nume reprezentanțiv al picturii contemporane. Născut la 15 mai 1942, la Brașov, a absolvit Institutul de Arte Plastice din București. El a fost șef de promoție la clasa lui Corneliu Baba. Operele sale au fost expuse în Norvegia, Elveția, Danemarca. Picturile sale au fost achiziționate de Muzeul de Artă Contemporană din Oslo, Norvegia; Muzeul de artă fantastică de la Gruyčre, Elveția; Muzeul Național de Artă, Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul Brukenthal din Sibiu.

Radu Beligan

O figură emblematică în teatrul și filmul românesc este maestrul Radu Beligan. Seniorul teatrului românesc reprezintă nu doar un monument de talent, ci și un artist unic — prin glasul său inconfundabil, prin dragostea și plăcerea cu care urcă pe scenă și cu care joacă de 75 de ani, prin ”averea” de roluri în teatru și film pe care a adunat-o de-a lungul unei cariere impresionante.

Născut la 14 decembrie 1918, la Galbeni, în apropiere de orașul Roman, a studiat la Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică. Acolo a avut-o profesoară pe Lucia Sturdza Bulandra. De-a lungul carierei, a jucat pe scenele celor mai mari teatre bucureștene. A fost cel care a înființat Teatrul de Comedie, al cărui director a fost timp de opt ani (1961-1969). A realizat peste 80 de roluri în teatru și 30 în filme. Este primul actor român căruia i s-a acordat Ordinul Național al Legiunii de Onoare franceze în grad de Ofițer. La 15 decembrie 2013, maestrul Radu Beligan a primit titlul de cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru, din partea Guinness World Records.

Liviu Ciulei

Unul dintre cei mai mari regizori români a fost Liviu Ciulei, sub a cărui conducere Teatrul Bulandra devenise cea mai importantă instituție teatrală a vremii, nu doar în România, acolo lucrând practic în același timp, marii regizori de teatru David Esrig, Lucian Pintilie și Radu Penciulescu. Născut la 7 iulie 1923, la București, Ciulei a fost nu doar regizor, ci și actor, scenograf, arhitect și profesor. A părăsit România în anul 1980. El a lucrat în multe țări din Europa, precum și în Statele Unite ale Americii, Canada și Australia. A fost director artistic al teatrului Tyrone Guthrie din Minneapolis, Minnesota (Statele Unite). Din 1986, profesor de teatru la Columbia University și New York University în New York City. A murit la 25 octombrie 2011, la München, Germania.

Cristian Mungiu

Tânăra generație de regizori este reprezentată pe plan internațional de Cristian Mungiu. Născut la 27 aprilie 1968, la Iași, a devenit celebru prin selectarea filmului ”4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” de către juriul Festivalului de Film de la Cannes. După ce a primit Premiul acordat de Federația Internațională a Presei Cinematografice și premiul acordat de administrația educației naționale din Franța, Mungiu a câștigat, la 27 mai 2007, Marele Premiu al Festivalului Internațional de Film de la Cannes — Palme d’Or. Filmul a fost nominalizat și la premiile ”Globul de Aur”.

Ion Mincu

Născut la 20 decembrie 1852, la Focșani, Ion Mincu a fost un numd promotor al unui stil românesc în arhitectură, cunoscută și ca arhitectură neo-românească, integrând în operele sale specificul arhitecturii tradiționale din România. Exemple în acest sens sunt Casa Lahovari (1886), Casa Doina (1882-1892), Școala Centrală de fete din București (1890), Casa Monteoru — sediul Uniunii Scriitorilor (1887-1888), Casa Vernescu (1887-1889). A murit la 6 decembrie 1912, la București.

Petre Antonescu

Născut la 29 iunie 1873, la Râmnicu Sărat, a fost arhitect, pedagog, planificator urban;  restaurator de monumente istorice și academician român. El s-a impus printre personalitățile de frunte ale școlii de arhitectură românească. În 1945 a fost ales membru titular al Academiei Române. Printre lucrările sale cele mai reprezentative se numără fosta clădire a Primăriei Municipiului București (1906-1910), fosta clădire a Băncii de Investiții din București (1915-1923), Arcul de Triumf, monument închinat Unirii Tuturor Românilor din 1918, inaugurat la 1 decembrie 1936. A murit la 22 aprilie 1965, la București.

Ana Grama

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here