NOI DOVEZI ale originii românilor. Locuinţe de pe vremea geto-dacilor, descoperite la Sucidava

0
372

sucidava3_thumb_630_380Mai multe locuinţe care datează din perioadele geto-dacică şi romană, vase ceramice şi o monedă din secolul IV au fost descoperite, luna aceasta, la Sucidava, în timpul săpăturilor arheologice.

[fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]

[fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]
La Sucidava, în apropierea oraşului Corabia, este „un şantier-şcoală” unde, în fiecare vară, studenţii Universităţii Craiova efectuează săpături. În urma săpăturilor de anul acesta, au fost descoperite noi dovezi ale locuirii geto-dacice şi romane în zona respectivă, a declarat, pentru Agerpres, directorul Muzeului Corabia, Mirela Cojoc.

„Acum au fost descoperite mai multe locuinţe din perioada romană, secolele IV-VI, până la perioada geto-dacică, dovezi în acest sens fiind mai multe fragmente de ceramică lucrată cu mâna cu decor cu brâu alveolar şi butoni aplatisaţi. Ceramica descoperită indică faptul că suntem în nivelul de locuire geto-dacică, deocamdată la nivel târziu de locuire secolele I î.Hr. – I d.Hr.”, a precizat Mirela Cojoc.

Tot în urma ultimelor săpături a mai fost descoperită şi o monedă, într-o locuinţă romană, aparţinând perioadei Constantiniene, a secolului al IV-lea. Moneda i-a ajutat pe arheologi să dateze locuinţa în care a fost găsită. În prezent, la Sucidava, angajaţii Muzeului Corabia lucrează pentru consolidarea zidurilor aparţinând nivelului roman la mai multe locuinţe, care datează din perioadele romană timpurie, romană târzie şi bizantină. Toate au fost descoperite în luna iulie, în timpul ultimelor săpături arheologice.

Cimitir medieval creştin

În ultimii zece ani, la Sucidava au mai fost descoperite fragmente de la o pasarelă de picior care făcea legătura între podul Constantin cel Mare şi poarta de intrare în cetate, precum şi fragmente de la două schelete umane care indică existenţa unui cimitir din perioada medievală.

„Au mai fost descoperite la Sucidava fragmente de oase de la două schelete, respectiv fragmente de oase de la picioare la un nivel şi la un alt nivel, superior, un mormânt de copil cu un craniu şi un monument funerar – o piatră pe care a fost încrustată o cruce, fapt ce dovedeşte că în acel loc a fost un cimitir medieval. Fragmentele de oase aparţin secolelor al XIII-lea şi al XIV-lea, pentru că în acea perioadă cetatea a fost refăcută în partea de est, ca un sistem defensiv împotriva Imperiului Otoman. Scheletele erau poziţionate conform ritualului de înmormântare creştin, cu capul spre apus şi picioarele spre răsărit”, a adăugat Mirela Cojoc.

Complexului arheologic Sucidava va fi reabilitat în următorii ani. Anul acesta, va fi semnat contractul de finanţare al unui proiect depus la Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, care a fost declarat eligibil şi este în faza de precontractare. Valoarea proiectului ce va beneficia de finanţare nerambursabilă se ridică la aproximativ 3 milioane de euro, sumă din care ar urma să se reabiliteze cetatea, să se construiască un muzeu în apropiere a cetăţii, unde vizitatorii să poată vedea proiecţii cu reconstituirea pe calculator a acesteia şi obiectele de patrimoniu descoperite în timp, să se reconstituie ziduri, să se refacă trasee, să se monteze panouri explicative bilingve şi să se construiască o cale de acces de la cetate spre piciorul podului construit de Constantin cel Mare în anul 328.

Fântănă unică în Europa de Est

Prin acelaşi proiect, urmează să se refacă şi drumul de acces de la Corabia la Celei, până la intrarea în complexul arheologic Sucidava. Pentru vizitatorii cetăţii Sucidava, centrul de atracţie este fântâna secretă, construcţie unicat în epoca romană, a cărei apă este potabilă. Fântâna captează, de la o adâncime de 18 metri, un izvor aflat la poalele cetăţii Sucidava, la 14 metri în exterior de zidul de apărare. Monumentul a fost construit odată cu refacerea fortificaţiei, în secolul al VI-lea, de împăratul Iustinian şi a rămas în funcţiune până la abandonarea cetăţii, un secol mai târziu. Este singura fântână monumentală de acest tip din Europa de Sud-Est din perioada romano-bizantină.

Sucidava a fost un important centru economic şi militar al tribului geto-dacic „Sucii”, numele său însemnând Cetatea Sucilor. În urma cuceririi Daciei de către romani, pe teritoriul actualei localităţi Celei s-a ridicat un castru roman care a contribuit la dezvoltarea oraşului civil roman Sucidava. În timpul împăratul roman Aurelian (270-275), a fost zidită prima cetate de apărare, iar împăratul Constantin cel Mare (306-337) a ridicat actuala fortăreaţă, a construit un pod de piatră peste Dunăre, cel mai lung din acea perioadă, şi a restaurat drumul roman din Câmpia românească. Cetatea a fost distrusă prima dată de huni (442-447), iar între anii 527 şi 533 a fost refăcută de împăratul Iustinian, fiind distrusă definitiv de invaziile avaro-slave în jurul anului 600.

La Sucidava, stăpânirea romană s-a menţinut fără întrerupere până la sfârşitul secolului al VI-lea, dar din secolul următor aria cetăţii a fost locuită de o populaţie românească. În secolele XIV-XVI, pe o parte a ei a fost construită o fortificaţie medievală. Din fosta cetate romană se mai păstrează astăzi o criptă şi un fragment din podeaua sediului comandamentului cetăţii.

Sursa: Evenimentul Zilei

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here