Nobleţea duhovnicească este dreptatea duhovnicească

0
155
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

dreptateGheronda, nobleţe duhovnicească este mai presus de dreptate duhovnicească?

-Nobleţea duhovnicească are dreptate duhovnicească, iar dreptatea duhovnicească are nobleţe duhovnicească sau, mai bine spus, nobleţea este dreptate duhovnicească. De aceea omul care are nobleţe duhovnicească nu este supus legii- „ legea nu este pusă pentru cel drept’’. Un astfel de om preferă să fie ucis decât să ucidă.

Gheronda când  se cere să fac un lucru, îndată mă gândesc că am şi alte treburi  de făcut şi mă împotrivesc.

– Dacă dobândeşti nobleţe, le depăşeşti pe toate acestea . Nu folosi logica, fiindcă nobleţea este în afara logicii. Voi vreţi să aranjaţi lucrurile cu logică omenească, cu dreptate lumească. Unde este dreptate duhovnicească? Nu am spus că omul, cu cât este mai duhovnicesc, cu atât are mai puţine drepturi în această viaţă? Omul duhovnicesc doar dăruieşte şi niciodată nu caută să primească.

Dar de ce în Evanghelie se spune „Oricine cere ia şi cel ce caută găseşte’’?

– Asta-i altceva. Când ceri de la Dumnezeu pentru tine însuţi un lucru din care lipseşte dragostea pentru aproapele tau înseamnă că tot de interesul tău te îngrijeşti. Pe când de pildă, atunci când o mamă cere de la Dumnezeu să i se facă bine copilului sau să meargă lucrurile bine în familie, aceasta nu este pentru ea însăşi, ci pentru binele casei. Iată femeia cananeiancă despre care vorbeşte  Evanghelia  nu cerea nimic pentru ea. Alerga în urma lui Hristos şi Îl ruga să o ajute pe fiica ei care avea demon. Atunci apostolii s-au apropiat de Hristos şi I-au spus: Fă ceea ce îţi cere ca să nu alerge în urma noastră şi să strige! Dar El le-a răspuns” Nu sunt trimis decât către oile cele pierdute ale casei lui Israil’’. Cananianca însă a continuat să ceară ajutor. Atunci Hristos S-a întors spre ea şi i-a spus „Nu este bine să iei pâinea fiilor şi să o arunci câinilor’’. Dar aceea I-a răspuns „ Da, Doamne, dar şi câinii manâncă din fărâmiturile ce cad de la masa stăpânilor lor’’ Atunci Hristos I-a spus „Pentru cuvântul acesta al tău fiica ta s-a tămăduit ’’. Aţi văzut  ce credinţă avea, ce smerenie, ce nobleţe, ce superioritate? Dacă ar fi avut egoism, I-ar fi spus lui Hristos „Nu mă aşteptam de la Tine să mă faci şi câine! M-ai dezamăgit!’’ şi ar fi plecat revoltată. Ar fi avut şi cugetul împăcat că s-a purtat foarte corect, foarte drept. Ba încă I-ar mai fi spus „Mă mir cum de stă atâta lume şi îl ascultă!

 „Patimi şi Virtuţi’’, Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte Duhovniceşti

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here