Necredinţa şi credinţa

0
51

Într-o adunare se vorbea despre Dumnezeu; unul care era necredincios şi mândru zise apăsat:

— Aş crede şi eu, dacă mi-aţi arăta unde este Dumnezeu?!

Şi, ca să lămurească printr-o pildă afirmaţia lui, chemă pe un copil care se afla acolo şi-l întrebă, zicându-i:

— Iată, îţi dau 100 de lei, dacă tu ne spui unde este Dumnezeu.

Copilul, care crescuse în casă de oameni evlavioşi, fără să şovăie, îi răspunse necredinciosului:

— Eu mă voi ruga de tăticu, să vă dea 1000 de lei dacă dumneavoastră ne spuneţi unde nu este Dumnezeu! …

Necredinciosul rămase uluit, nemaiştiind ce să răspundă la dojana (certarea) pe care i-o făcea Dumnezeu prin gura unui copil.

Pr. Valeriu Dobrescu, ,,Istorioare moral-religioase’’, Editura Icona, Arad, 2016