Muzeul Satului din Chișinău, FĂRĂ vizitatori

0
259
658x0__MG_9378La intrarea în oraș dinspre aeroport este amplasat un important obiectiv turistic, dar foarte puțini moldoveni știu că există.

Este vorba despre o bisericuță de lemn construită în anul 1642. Ea a fost adusă din localitatea Hirișeni cu scopul de a fi îngrijită mai bine și restaurată. Acum când toate lucrările sunt gata, responsabilii așteaptă turiști. Recent, aici a fost o delegație din Germania și toți au rămas foarte surprinși de frumusețea pe care au văzut-o în interiorul lăcașului, care acum este o parte componentă a Muzeului Satului.

Inaugurat la 18 mai 1995 Muzeul Satului reconstituie satul basarabean din sec. XVIII-XIX. Proiectul urmează să se desfăşoare pe o suprafaţă de 150 ha şi să cuprindă șase zone etnografice şi 165 de monumente: mori de vânt, mori de apă, biserici de lemn, case de locuit, anexe gospodăreşti, crucifixe, un han, o crâșmă și multe altele. În prezent, există doar bisericuța din lemn veche de câteva secole, restul componentelor urmează să fie construite mai târziu.

„Muzeul Satului” a fost restaurat și își deschide ușile pentru toți curioșii

Muzeul Satului Eugen Bâzgu, arhitect, autorul proiectului de restaurare a bisericii de lemn din Hirişeni, strămutată la Muzeul Satului spune că în total, pentru restaurare s-au cheltuit aproape 3 milioane de lei, bani acordaţi de persoane particulare. „Sponsorii au dat sume importante.  De aceea restaurarea s-a efectuat destul de repede: am început în iunie 2010 şi am terminat în septembrie 2011”, subliniază specialistul.

Arhitectul menționează că în prezent, muzeul este reprezentat în mare parte de bisericuța din lemn de lângă Grădina Zoologică din capitală.

„70 la sută din bârnele bisericii sunt originale, iar acoperișul a fost construit recent după modelul vechi. Timp de mai bine de 12 ani a plouat în interiorul bisericii, fiindcă ea nu avea acoperiş. Evident, o bună parte din iconostas a putrezit. Astfel, s-au păstrat din original doar 40 la sută din materiale. Astăzi iconostasul arată de parcă ar fi în întregime original, dar e opera restauratorului Victor Musteaţă”, povestește autorul proiectului de restaurare.

Eugen Bâzgu relatează că există un plan general al muzeului și acesta ar trebui să includă mai multe monumente: va fi reprodusă clopotniţa bisericii, va fi construită şi o casă de lemn tipică pentru secolul XVII. „De asemenea, vom face o fântână, porţi de lemn, şi vom pava cu lespezi de piatră aleile pietonale, o școală, două mori de vânt, două fântâni și aproximativ 28 de case în jurul bisericii. Până acum era stabilit ca planul să fie realizat în proporție de 80 la sută. Insă din păcate s-a realizat mult mai puțin”, subliniază arhitectul.

După muncă și răsplată

_MG_9411Autorul proiectului Eugen Bâzgu a specificat că preotul Sergiu Curnic a avut un rol foarte important la restaurarea bisericii de lemn aduse acum doi ani din satul Hirişeni. De fapt, a îndeplinit, neoficial, funcţia de şef de şantier la restaurarea bisericii. „Tot Sergiu Curnic a fost cel care a asigurat cu materiale şantierul.

Mulţi oameni au lucrat benevol la restaurare; ei au dat o nouă viaţă monumentului care va rămâne un lăcaş sfânt”, punctează Bâzgu.
„Oamenii din Hirişeni au fost total împotriva strămutării bisericii de lemn, pentru că nu era doar un exemplu cunoscut când bisericile era strămutate la Chişinău şi lăsate în voia sorţii. Au acceptat doar după ce au văzut că eu am reuşit să restaurez biserica de la Palanca. Am obţinut acordul a mai mult de 80% dintre cetăţenii satului. Noi am insistat ca totul să decurgă paşnic şi de comun acord”, declară Sergiu Curnic, preot al Bisericii medievale de lemn „Adormirea Maicii Domnului”.

Muzeul Satului lucrează plenar și ca biserică. Aici slujbele se oficializează de preotul Curnic.

Reprezentantul bisericii spune că aici slujbele au loc în zilele de sâmbătă și duminică; în alte zile sunt stabilite cununii sau botezuri. „Deocamdată, ducem tratative cu cei ce se ocupă de turism, pentru a include și Muzeul Satului printre obiectivele turistice ale R. Moldova. Acum la noi totul este gata pentru a primi turiști, dar, din păcate, nu vine nimeni. Nici cei din Moldova nu cunosc că această mică bisericuță este un monument istoric, care datează din 1642. Icoanele din interior tot datează din aceeași perioadă. Astfel este necesar să promovăm obiectivele turistice pe care le avem pentru că și așa sunt puține”, relatează Sergiu Cușnir.

Acoperişul bisericii este de 27 metri, aceasta fiind una dintre cele mai înalte biserici de lemn din Republica Moldova.

Biserica din Hirişeni a fost întemeiată de răzeşii din acest sat, în anul 1642, la Mănăstirea Hârjăuca. În anul 1821, când mănăstirea şi-a strămutat vatra, biserica a fost transferată pe teritoriul satului Hirişeni, raionul Teleneşti.

Sursa: timpul.md

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here