Muzeul satului dedicat viticulturii și pomiculturii de la Golești, Argeș

0
482
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

Zeci de gospodării țărănești din toate zonele etnografice ale României pot fi vizitate la Muzeul Viticulturii și Pomiculturii de la Golești, județul Argeș, singurul din țară dedicat celor două ocupații tradiționale. 

muzeul satuluiLa momentul înființării era singurul muzeu etnografic în aer liber din România și din Europa dedicat celor două îndeletniciri. Din câte știu, a rămas unic și în ziua de astăzi’”, afirmă directorul complexului muzeal, Filofteia Pally.

Secția „Muzeul Viticulturii și Pomiculturii din România” a fost înființată în anul 1966, la inițiativa unor reputați cercetători din domeniul etnografiei, în cadrul Complexului Muzeal Golești, care mai cuprinde conacul Goleștilor, construcție datând din secolul al XVII-lea.

Proiectul viitorului muzeu, întocmit de arhitectul Paul Niedermaier, prevedea inițial construirea unui sat cu 34 de gospodării, 18 viticole și 16 pomicole. Repartiția pe provincii istorice cuprindea șapte gospodării viticole și șapte pomicole din Oltenia și Muntenia, o gospodărie viticolă din Dobrogea, patru gospodării viticole și patru pomicole din Moldova, precum și șase gospodării viticole și cinci pomicole din Transilvania.

„Proiectul a prevăzut prezentarea exponatelor în cadrul unui sat românesc din secolul al XIX-lea, prin ansambluri gospodărești care să aducă în prim plan întregul sistem cultural. Este o Românie în miniatură, călătoria pe ulițele acestui sat propune o veritabilă călătorie prin România. Fiecare zonă a fost pusă în valoare”, spune Filofteia Pally.

Ca în cazul oricărui muzeu etnografic în aer liber, exponatele au fost obținute prin achiziții sau donații. Demontarea gospodăriilor din zonele de origine, transportul și reinstalarea lor implică operațiuni extrem de complexe, care durează, de regulă, mai mulți ani.

Atât construcțiile, cât și instalațiile specifice viticulturii și pomiculturii trebuie să fie foarte bine protejate, având în vedere vechimea lor și faptul că sunt expuse intemperiilor.

„Lemnul, materialul tradițional de construcție, este foarte perisabil. Acesta este și motivul pentru care cele mai vechi construcții pe care le deținem sunt de la începutul secolului al XVIII-lea”, a explicat directorul muzeului.

La Golești se află peste 200 de monumente de cultură tradițională, în principal case și anexe gospodărești, clasificate în categoria tezaur. Există, de asemenea, un patrimoniu mobil format din aproximativ 60.000 de piese, aici intrând instalații viticole și pomicole, obiecte de inventar gospodăresc, obiecte din lemn sau piatră și textile.

În fiecare gospodărie sunt expuse teascuri și poverne, folosite la prelucrarea fructelor. Există însă și un sector distinct de pivnițe, construcții ridicate în vii sau livezi pentru adăpostirea uneltelor și a butoaielor cu vin și țuică.

„Interesant este că aceste pivnițe nu erau încuiate. Ba mai mult, podgoreanul lăsa pe o masă și o ulcică, pentru ca trecătorul să nu-i facă pagubă, să umple ulcica cu vin, să-și astâmpere setea și să-i mulțumească celui care l-a omenit astfel. (…) Asta arată faptul că era, atunci, o perioadă de sănătate a vieții morale”, povestește Filofteia Pally.

Gospodăriile din cadrul Muzeului Viticulturii și Pomiculturii de la Golești sunt grupate sub forma unui sat românesc, care urmează conturul țării, fiecare înglobând în cadrul ei atât casa de locuit, cât și toate dependințele aferente și uneltele de lucru specifice.

În cadrul muzeului se regăsesc gospodării viticole din Glodeni-Gorj, Puțuri-Dolj, Ighiu-Alba, Moțăței-Dolj, Zăpodeni-Vaslui, Pădureni-Vrancea, Ostrov-Constanța, Văleni de Munte-Prahova, Ștefănești-Muscel și Drăgășani-Vâlcea. Gospodăriile pomicole provin din Cerna-Mehedinți, Jugur-Muscel, Vulturești-Muscel, Făget-Banat, Giulești-Maramureș, Hațeg-Hunedoara, Arieș-Alba, Lunca Ilvei-Bistrița Năsăud, Rădășeni-Suceava, Chiojd-Buzău, Bran-Brașov, Izvoru-Dâmbovița, Cuca-Argeș, Scornicești-Olt și Topana-Olt.

Există și trei gospodării mixte, pomi-viticole, aduse din Bălești-Gorj, Almaș-Arad și Slăvești-Teleorman.

Un sector distinct este destinat pivnițelor, iar într-un alt sector specializat se află povernele, în care se prepara țuica.

În cadrul secției în aer liber sunt expuse și instrumentele pentru prelucrarea strugurilor. În această categorie intră linurile, care erau folosite la stoarcerea strugurilor prin călcarea lor cu picioarele, precum și teascurile, folosite la presarea strugurilor.

Vizitatorii mai pot vedea diverse tipuri de butoaie, căruțe și alte mijloace de transport, precum și „lojnițe” folosite la uscarea fructelor. În plus, există ateliere de olărit și de fierărie, dar și o moară de apă.

Și pentru ca vizitatorii să vadă punctul final în care ajungeau vinul și țuica produse în gospodăriile țărănești, la Golești se află și singurul han de răscruce aflat într-un muzeu din România. Construcția a fost adusă din Posești-Prahova și datează din secolul al XIX-lea.

Ca în orice sat românesc tradițional, și în satul de secol XIX de la Golești există un lăcaș de cult. Este vorba despre o biserică din lemn de la 1814, adusă din satul argeșean Drăguțești.

În cadrul muzeului sunt reprezentate și alte două instituții nelipsite din localitățile rurale. Prima este o școală sătească din secolul al XIX-lea, provenită din zona Comănești, județul Bacău. Din anul 2010 poate fi vizitat și vechiul sediu al primăriei din comuna Hârsești, județul Argeș, un edificiu administrativ specific începutului secolului al XX-lea.

„În primărie și în biserică se organizează, în mod constant, căsătorii civile și religioase, iar în curând vom organiza și un botez. Este un sat care trăiește, ambianța concură la o imagine de muzeu viu”, susține Filofteia Pally.

Impresia de sat real este dată și de faptul că în fiecare gospodărie sunt amenajate ronduri de flori și grădini de zarzavaturi. De asemenea, animalele de la ferma proprie pot fi văzute plimbându-se printre case.

„Prezența văcuțelor și a oilor dă o atmosferă de normalitate, de firesc. Pentru copiii veniți din marile orașe este o mare bucurie să descopere animalele de la fermă”, a mai spus reprezentanta instituției muzeale.

Oferta adresată copiilor este însă și mai bogată. În vacanța de vară, ei pot învăța meșteșuguri tradiționale sub îndrumarea meșterilor populari, iar în pauze pot lua lecții de echitație, pe ponei sau cai lipițani.

Copiii mai pot vizita plantațiile de viță de vie și pomi fructiferi, pot vedea cum se ară cu plugul tras de cai sau cum se recoltează strugurii și fructele cu unelte tradiționale.

Sursa: Agerpres

Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here