Muzeul Muzeelor – Muzeul Puşkin: Paul Gauguin, Te arii vahine

0
178
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

gaugainÎn timpul primei călătorii în Tahiti, Gauguin a încercat să evite în lucrările sale elementele de natură documentară, excesul de informaţii, căutarea exotismului în sine.

(Paul Gauguin, Te arii vahine/ Femeia regelui, 1896, ulei pe pânză, 97 x 130 cm)

Această atitudine este şi mai clară în cea de-a doua, şi ultima, fază tahitiană a artistului.

Modalităţile stilului sintetic vor fi mijloacele prin care Gauguin va traduce limbajul „primitivilor” într-unui european, între operă plastică şi alegorie, graţie esenţei imaginative a acestui cod care reuşeşte să comunice substratul conceptual al poeticii artistului.

Gauguin exprimă aceasta într-o scrisoare, ilustrată cu un desen în acuarelă, trimisă lui Daniel de Montreid, singurul dintre prietenii săi parizieni cu care a menţinut legătura după stabilirea definitivă în Tahiti:

„Am terminat de curând un tablou care cred că va fi cel mai bun lucru pe care l-am făcut vreodată: o regină dezbrăcată, întinsă pe un covor verde… Această schiţă palidă şi nesigură îţi dă doar o idee vagă. Cred că nu am mai făcut niciodată ceva asemănător în culoare, cu un ton atât de înalt, de solemn”.

Tragicul „Titan gelos pe Creator”, cum îl numeşte Strindberg, dincolo de orice interes documentar, recreează o natură fantezistă şi neînfrânată, a cărei profunzime semantică se poate compara cu cele mai adânci meditaţii simboliste, în pofida tuturor diferenţelor în materie de cod lingvistic.

gaugainAlbumul de artă “Muzeul Muzeelor”, editura Litera, 2009