Muzeul Mihai Eminescu

0
178

OLYMPUS DIGITAL CAMERAÎnfiinţarea unui memorial Eminescu la Iaşi s-a impus conştiinţei culturale, întemeiată fiind pe faptul că dintre toate localităţile româneşti în care a trăit şi a activat Eminescu, Iaşul a fost şi a rămas singura întipărită ca o oază de lumină în însăşi fiinţa poetului. De Iaşi, în acelaşi timp, este legată afirmarea personalităţii sale artistice în adevăratele ei dimensiuni creatoare, începând cu publicarea în revista “Convorbiri Literare” a poemului “Venere şi madonă”. Prin Iaşi, mai exact la societatea “Junimea”, Eminescu aderă şi se înscrie definitiv în noua direcţie postpaşoptistă imprimată culturii române. Iaşul, revista şi societatea culturală mai sus menţionate aveau să-l impună, de fapt, şi conştiinţei publice româneşti.

Împlinirea a 100 de ani de la trecerea în nefiinţă a poetului îl găsea pe Eminescu fără o casă a sa, la Iaşi unde locuise o bună perioadă de timp. Ideea se reimpunea cu maximă necesitate. S-a ales această dată pentru concretizarea ei, nu o casă sau o cameră în care Eminescu fusese găzduit, ci locul în care însăşi amintirea poetului rămăsese în Iaşi o prezenţă vie, cotidiană şi perpetuă: Parcul Copou, acest sui-generis Fontainbleu al Iaşilor, vechi de peste două secole, cu arbori seculari, îndrăgit de Eminescu.

Începutul a fost făcut prin deschiderea, într-o clădire existentă în centrul oraşului, a Expoziţiei permanente “Mihai Eminescu”. Ideea a fost unanim acceptată generând hotărârea unei construcţii noi, cu o arhitectură sugerată de coordonatele creaţiei eminesciene, funcţională cultural şi muzeal. Transpunerea în proiect a fost încredinţată arhitectului Virgil Onofrei.

Clădirea, construită astfel, a fost inaugurată în 1989 ca un omagiu adus poetului la Centenarul morţii sale şi este, după părerea specialiştilor în domeniu din România, a zecilor de mii de vizitatori din ţară şi de peste hotare, care au văzut muzeul Eminescu, un adevărat monument de arhitectură capabil să evoce prin sine însuşi dimensiunile creaţiei eminesciene. Întrarea în folosinţă a spaţiului destinat Cafenelei literar-artistice şi a sălii polivalente, aflată în curs de finalizare, ca şi dotarea întregului complex cu mijloacele tehnice audio-vizuale, va întregi imaginea Centrului Cultural Naţional “Mihai Eminescu”, în care deocamdată funcţionează doar segmentul muzeal, asigurând o cunoaştere cuprinzătoare, diversă şi profundă a personalităţii şi creaţiei geniului tutelar al literaturii române.

Date despre clădire şi colectivul muzeului: muzeul este compus din trei săli: două la parter, Sala destinului şi Sala de artă, şi una la etaj, Sala prieteniei; colectivul muzeului este format din doi muzeografi cu studii superioare şi trei supraveghetoare cu studii medii. Colecţia de carte cuprinde ediţii ale creaţiei eminesciene de la prima ediţie (1884) până la ediţiile recente, studii monografice privind viaţa poetului, exegeze critice şi traduceri ale poeziei lui Eminescu în limbii străine. Piesele importante din această colecţie sunt: Mihai Eminescu – Poesii, Ed. Socec, Bucureşti, 1884; Mihai Eminescu – Poems (poezii în limba engleză), Ed. Grimm, 1938; Mihai Eminescu – Augsewahlte Gedichte (poezii în limba germană), Timişoara, 1932; Mihai Eminescu – Poesies (în limba franceză), Bucureşti, 1931.

Colecţia de fotografii Eminescu, cuprinde originale şi fotocopii ale tuturor fotografiilor legate de viaţa şi activitatea lui Eminescu. Piesele importante sunt: Foto M. Eminescu, 1884, Iaşi, Foto – Nestor Heck. Colecţia de artă cuprinde pictură, grafică şi sculptură cu referire la Eminescu şi creaţia sa. Piesele importante sunt: colecţia de grafică inspirată de creaţia eminesciană, 25 bucăţi, autori: Ligia Macovei, Done Stan, C. Baciu şi alţii; M. Eminescu, bust (bronz), R.P. Hette, 1935 şi un pian, marca Fr. Ehrbar, Viena 1873, care a aparţinut Aglaei – Drogli Eminovici, sora poetului.

Sursa: dacialiterara.ro

Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here