Probabil vi s-a întâmplat, şi nu doar o dată, să vă aflaţi de pildă într-un parc şi să observaţi copilaşi jucându-se sub privirile vigilente ale mămicilor sau bunicilor. Şi să asistaţi la scene în care micuţul vrea să se aşeze în spaţiul cu nisip, să-şi bage mâinile în nisip, să se joace cu nisipul.
În acest moment, multe mame sar ca arse: „Nu e voie acolo, câh! Nu te murdări, ca pe urmă te îmbolnăveşti, faci buba şi vine nenea doctorul să-ţi facă injecţie!…”
Ne cerem scuze dacă am reprodus într-o manieră prea brută, necosmetizată, un fapt divers care se poate întâlni, să recunoaştem, cam la tot pasul. În asemenea cazuri nu copilul poartă responsabilitatea pentru micul incident, ci totul derivă din mentalitatea adultului, dublată de o minimă lipsă de informaţie (a se citi şi lipsa de educaţie) sanitară.
Vorbim de fapt despre gradul de sterilitate al mediului cotidian în care trăim, iar ceea ce nu prea ştim (sau credem că ştim, însă „ştim” greşit!) este că, la fel cum murdăria împinsă către mizerie este categoric dăunătoare şi periculoasă pentru sănătate, şi sterilitatea excesivă – a casei, a obiectelor pe care le folosim, chiar şi a multor alimente consumate în mod curent – sensibilizează peste măsură organismul şi determină apariţia unor afecţiuni nu tocmai uşor de tratat, dintre care unele pot fi purtate în trup toată viaţa. Exemple în acest sens avem mai mult decât suficiente şi, mai mult, există studii ştiinţifice care arătă cum ne putem îmbolnăvi din… exces de mediu steril.
Problema murdăririei a fost analizată serios de o echipă de cercetători canadieni, aceştia ajungând la o concluzie aparent surprinzătoare.
Dorinţa de curăţenie excesivă (în casă, la locul de muncă etc.) duce la creşterea îmbolnăvirii de polinoză şi astm. De obicei, apariţia alergiei este asociată cu ereditatea, stresul şi fumatul (nu ne referim aici la factorii cauzatori ai afecţiunii). Totuşi, adevărul este ca unul dintre cei mai importanţi factori incriminaţi este lipsa bacteriilor corespunzătoare în mediul înconjurător, după cum susţin cercetătorii.
În zonele cu un nivelul ridicat de salubritate, multe persoane suferă de alergii şi de boli autoimune, cum sunt diabetul zaharat juvenil, artrită reumatoida şi altele. Explicaţia ar fi că există o relaţie inversă între nivelul de igienă şi incidența cazurilor de îmbolnăvire de alergii şi boli autoimune. Cu cât mai steril este mediul în care trăieşte o comunitate (şi referirea se face în primul rând la copii), cu atât mai probabil este ca o parte din membrii ei să devină alergici. În lipsa bacteriilor din mediul înconjurător sistemul imunitar nu funcţionează şi începe să lucreze împotriva noastră – explică oamenii de ştiinţă. Dacă în 1980 într-o comunitate erau circa 10% persoane alergice, în prezent sunt cel puţin 30%. În acest context e de remarcat şi faptul foarte îngrijorător ca unul din zece copii suferă de astm; o boală ce generează mari probleme şi care este dificil de gestionat.
Pentru a fi mai clară ideea şi a explica demersul nostru, care nu trebuie să fie considerat un fel de pledoarie pentru murdărie şi blamarea curăţeniei, vă propunem un exerciţiu simplu, deşi mulţi cititori cu siguranţă îl cunosc.
Dacă nu, încercaţi să aflaţi cum mănâncă majoritatea muncitorilor de pe un şantier, de pe hârtia de ziar, cu mâinile mai mult sau mai puţin spălate cu detergent; iar imaginea se poate extinde la cei ce muncesc la câmp, la lucrătorii din pieţe, la cei din ateliere şi aşa mai departe. Vorbim despre oameni simpli, e drept, iar mulţi dintre cei care îşi curăţă mâinile de zece ori pe zi cu gel dezinfectant probabil ar fi oripilaţi de asemenea „spectacole”. Totuşi, îmbolnăvirile din cauze legate de igienă mediului activităţii cotidiene, nu la şantierişti sunt cele mai numeroase! În concluzie, menţineţi permanent curăţenia acolo unde trăiţi, însă nu uitaţi că excesul de zel poate acţiona şi că un bumerang!
Sursa: revistamagazin.ro
Jurnal Spiritual
Puteti accesa: https://jurnalspiritual.eu/5-mai-ziua-mondiala/
