România, o enciclopedie a naturii – Parcul Național Retezat

0
1317
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

Munţii Retezat ocupă suprafaţa de 700 km2, fiind cei mai înalţi şi mai stâncoşi munţi dintre Jiu şi Dunăre. Ei au două creste alpine aproape paralele. În nord se află Culmea Peleaga, din care se desprinde creasta Retezat (Vîrful Retezat, 2 482 m alt.), iar în sud, din Culmea Buta, se desprinde complexul orografic Piule— Iorgovanu, cunoscut şi sub numele de Retezatul Mic. Cele două culmi (Peleaga, 2 509 m alt., cel mai înalt din masiv, şi Buta, 2 333 m alt.) sunt legate printr-o creastă îngustă şi zimţată numită Custura Păpuşii.

Munţii RetezatMunţii Retezat dispun de o deasă reţea de ape curgătoare.

Apele au un debit bogat şi permanent, tributare fie Mureşului (rîul Strei), fie Jiului. (Jiul de Vest); cele mai importante cursuri de apă sunt: Râul Mare, Lăpuşnicul Mare, Râuşor, Nucşoara şi Râul Bărbat.

Parcul-National-Retezat-20110204172944Un farmec aparte îl conferă peisajului cele 83 de lacuri de origine glaciară (numai în 29 dintre ele există condiţii de viaţă pentru dezvoltarea faunei piscicole), mărturie a efectelor glaciaţiei cuaternare, precum şi numeroasele văi.

Dintre cele mai renumite lacuri glaciare, situate, în parte, la peste 2000 m altitudine, amintim: Tăul Porţii (2260 m alt.), Lacul Mare al Custurii (2 226 m alt.), Tăul Agăţat (2 208 m alt.), Peleaga (2122 m alt), Bucura (2041 m alt.), Zănoaga (1997 m alt.), ş.a.

parcul turism-retezat_a424b95b7fMunţii Retezat sunt dominaţi de păduri şi pajişti alpine.

Pe suprafaţa lor sunt identificate peste 1 050 specii de plante. Vegetaţia, extrem de bogată şi variată, este dependentă de altitudinea şi orientarea versanţilor, ea etajându-se pe înălţimi, de la poalele munţilor până la piscurile înalte.

Etajul pădurilor mixte (550—800 m alt.) cuprinde păduri de fag, carpen, cer, arţar, mesteacăn şi paltin; în rarişti şi poieni cresc: sânziana (Galium kitaibelianum), trifoiul iepuresc, păiuşul etc. Etajul fagului (cca 700—cca 1 200 m alt.) ocupă suprafeţe întinse.  Aici întâlnindu-se, pe lângă fag, molidul şi bradul alb, iar dintre arbuşti alunul, scoruşul pescăresc, păduchelui; în poieni şi luminişuri cresc ochiul boului, urzica moartă (Lamium cupreum), feriga, vioreaua (Viola silvestris) ş.a.

parcul retezatspre butaEtajul molidului (cca 1 000—cca 1 750 m alt.) are mari suprafeţe ocupate şi de bradul alb; dintre arbuşti menţionăm: salcia, ienuperul, afinul etc.

Etajul golului de munte şi cel de stâncării (cca 1 750—cca 2 500 m alt.) se întinde de la limita pădurilor de molid şi până la piscurile, custurile şi culmile Munţilor Retezat; el este împărţit în două subetaje: cel inferior, dominat de jnepenişuri, şi cel superior, cu tufişuri pitice; stâncăriile sânt acoperite de muşchi şi licheni. Dintre cele 39 de specii endemice amintim: crusăteaua, flămânzica, zmeurul, scaiul, trifoiul de Retezat, luntriţă, corneţelul, sparceta etc.

parcul retezat zanoagaFauna se remarcă, în primul rând, prin numărul mare de urşi, lupi, vulpi, mistreţi, capre negre, râşi, pisici sălbatice, cerbi, jderi de copac, bursuci (Meles meles).

Dintre numeroasele păsări, bine reprezentate sânt: pescăruşul de munte, mierla de piatră, botgrosul, acvila, corbul, cocoşul de munte, ciocănitoarea ş.a. Dintre reptile amintim şopârlele şi vipera cu corn. În apele râurilor şi lacurilor se întâlnesc păstrăvi, lipani, scobari, cleanul etc. Printre atracţiile Munţilor Retezat se numără şi peşterile, principala zonă carstică aflându-se în Munţii Piule—Iorgovanu. Calcarele ating grosimea de peste 1 200 m. Cele mai însemnate peşteri sânt: Peştera ,,La Păroasa” (2 150 m lungime), Peştera Zeicului (260 m lungime), Peştera din Dîlma cu Brazi (226 m lungime, în interiorul său aflându-se şi un lac), Peştera de la Gura Cetăţii (200 m lungime) ş.a.

Parcul_National_Retezat_12-1Datorită valorii deosebite a peisajului, precum şi din dorinţa păstrării unor specii vegetale şi de faună rare, în anul 1935 s-a creat Parcul Național Retezat, cu suprafaţa iniţială de 13 500 ha, extinsă în prezent la peste 20 000 ha. Parcul, centrat pe circul glaciar Bucura, cuprinde 40 de vârfuri ce depăşesc 2 200 m altitudine, suprapunîndu-se celei mai pitoreşti şi mai puţin alterate zone din masiv. Parcul cuprinde o zonă de protecţie mai puţin riguroasă. Acolo este permis păşunatul (doar două luni pe an, în anumite văi şi pajişti), şi o zonă de protecţie integrală (1 840 ha), declarată rezervaţie ştiinţifică, unde sânt interzise exploatarea minieră, păşunatul, culegerea de fructe, turismul, campingul etc.

parc-national-retezat1În Parcul Naţional Retezat se efectuează cercetări privind flora, vegetaţia, fauna agropastorală şi cinegetică. Sub protecţie se află: relieful glaciar caracteristic (circuri, văi, morene, lacuri); forme şi fenomene carstice (văi seci, doline, peşteri, avene); vegetaţia cu specii endemice proprii Retezatului (îndeosebi vulturica sau plate declarate monumente ale naturii: floarea de colţ, strugurii ursului, genţiana etc.); exemplare ale faunei (marmota, recolonizată aici în anul 1973, ierunca, vulturul sur).

”România, o enciclopedie a naturii”, Ion Manta

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here