Fabula zilei: Temelia

0
209

temeliaAtâta muncă fără preget! Încet-încet, de-atâția ani,

De jos, din temelia stâncii, cazmaua smulge bolovani,

Și macaraua suie-n muchie, și dalta-n feluri îi cioplește,

La rând ciocanul îi așază, frumos mistria-i rostuiește;

Și – lucru vrednic de mirare din răsărit până-n apus!

Un grandios castel, deasupra, spre nori se-nalță și tot crește;

Pe cât jos se scobește stânca, pe-atât se-mpodobește sus…

…Mai trebuie frontonul splendid, alegoria triumfală,

Și-i opera desăvârșită – e gata un secol fală!..

Un ultim bloc enorm, acum, trosnind, e smuls din groap-adâncă

Și ridicat din greu pe scripet…Dar blocul ultim nu-i sus încă,

Și din afund, din măruntaie, răcnește stânca: “Nu mai pot!

Proptele iute! Merg de râpă! Mă surp cu fală-vă cu tot!”

Morala:

Adesea, visând prea vesel, ai deșteptare tristă…

“Să nu te rezemi, Doamne, decât pe ce rezistă!” 

Fabule, I.L.Caragiale

Jurnal Spiritual

V-ar mai putea interesa şi:

Fabula zilei: “Toporul și Pădurea”

Fabula zilei: “Câinele”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here