Morcovul face minuni!

0
175
morcovulLegumă nelipsită din alimentaţia fiecăruia dintre noi, morcovul are o mulţime de acţiuni benefice pentru organismul uman.

Principalii constituienţi cunoscuți ai morcovului sunt: vitaminele A, B, C, provitamina A (beta-caroten); zaharuri (evuloză şi dextroză direct asimilabile); numeroase săruri minerale (fier, fosfor, calciu, sodiu, potasiu, magneziu etc). Datorită acestora, morcovul prezintă importante proprietăţi. Este tonic şi remineralizant, antianemic şi întăritor al imunităţii, reglator şi cicatrizant al tranzitului intestinal, depurativ, vermigug, ameliorant al tulburărilor de vedere, excelent factor în menţinerea sănătăţii pielii, părului, danturii şi gingiilor. Toate acestea ăşi găsesc aplicaţii în numeroase afecţiuni, în care morcovul poate acţiona fie pe cale internă, fie ca aplicaţii externe, sub diverse forme.

Proprietăţile medicale ale morcovului

Sub formă de suc, ca atare sau amestecat cu lapte, este un excelent expectorant, cu aplicaţii în afecţiuni pulmonare, bronşite. Astm etc. Ca supă, morcovul reglează tranzitul intestinal, atât în constipaţie, cât şi în diaree- acţiuni binecunoscute mămicilor, ai căror prunci au necesitat deseori o alimentaţie de acest gen. La sugarii cu diaree se poate da suc de morcovi cruzi, în locul supei de morcovi. De asemenea, pentru o bună remineralizare a sugarilor şi copiilor, se poate prepara terci de cereale; poate fi adaugate supă de frunze uscate de morcovi, foarte bogate în săruri minerale.

Beta-carotenul ajunge în organism prin aport alimentar şi este transformat de ficat în vitamina A. Această vitamină contribuie la profilaxia şi ameliorarea tulburărilor de vedere, creşte rezistenţa organismului faţă de infecţiile căilor respiratorii şi este un factor important în menţinerea sănătăţii pielii, părului, danturii şi gingiilor.

De asemenea, participă şi la birosinteza imunoglobulinelor (anticorpii), stimulează activitatea sistemului imunitar, previne şi ameliorează depigmentările cauzate de bolile ficatului sau de bătrâneţe. Beta-carotenul protejează mucoasa nazală, bucală, faringiană, laringiană, traheală şi pulmonară, fiind un adjuvant eficient în tratamentul infecţiilor respiratorii, emfizemului pulmonar şi hipertiroidismului; accelerează dezvoltarea fizică şi creşte rezistenţa sistemului osos. Atât în absorbţia, cât şi în transformarea beta-carotenului participă în mare măsură acizii graşi nesaturaţi; de aceea se recomandă consumul acestora în timpul meselor.

Atenţie!

Ultimele cercetări au arătat că în cazul vitaminei A, cantităţile indicate sunt de 900 de micrograme pe zi pentru bărbaţi şi de 700 de micrograme pe zi pentru femei. Megadozele de peste 3000 de micrograme pe zi pot duce în cazul unui consum îndelungat la colorarea pielii palmelor şi a tălpilor într-o nuanţă gălbuie, ceea ce de obicei este asociată unei boli de ficat, chiar dacă nu alterează nici starea generală şi nici nu duce la îngălbenirea scleroticelor, ca în cazul icterului;

Diabeticilor nu li se recomandă doze mari de vitamina A. În situaţia consumării vitaminei E creşte necesarul fiziologic al organismului de vitamina A sau de beta-caroten. Produsele care scad colesteromia, ca de exemplu extractul de soia sau usturoi, reduc absorbţia intestinală de vitamina A. În graviditate, megadozele pot produce malformaţii ale fetusului;

Carenţa de vitamina A favorizează formarea calculilor biliari sau renali; ea favorizează descuamarea celulelor epiteliale veziculare care se pot constitui în nuclee de precipitare a sărurilor minerale.

Cules și prelucrat de Alex. G.

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here