Momente de referință din istoria universală – Întemeierea ducatului Austriei

0
186

med

Frederic I Barbarossa, care a urcat pe tronul german în 1152, era singurul în măsură să-l supună pe puternicul duce Henric Leul din dinastia Welf. Pe lângă faptul că regele Frederic era văr cu Henric Leul, monarhul dispunea şi de o influenţă politică puternică şi de un sprijin solid din partea nobililor, lucru care ar fi făcut riscant orice conflict cu acesta.

În lupta dintre dinastia Babenberg şi dinastia Welf pentru stăpânirea ducatului Bavariei, împăratul Frederic a reuşit să obţină un compromis. Cu ocazia dietei convocate în 1156 la Regensburg, împăratul a atribuit ducatul Bavaria vărului său Henric Leul, dar l-a convins pe acesta să renunţe la marca estică (Ostmark), teritoriu care a devenit ducatul autonom al Austriei, atribuit de împărat unchiului său Henric al II-lea Jasomirgott din dinastia Babenberg.

Acest acord a fost consfinţit prin actul Privilegium Minus din 1156, care a ridicat Austria la rangul de ducat, atribuindu-i ducelui drepturi neobişnuite. Acest act, care conferea în premieră titlul nobiliar în funcţie de criterii teritoriale şi nu ereditare, a constituit primul pas spre apariţia structurii senioriale în statul german:

„Aşa să afle toţi credincioşii întru Cristos şi toţi supuşii noştri, în ziua de azi şi pe vecie, despre cum am izbândit noi a încheia cearta şi duşmănia iscate pentru stăpânirea ducatului Bavariei. În favoarea noastră a renunţat ducele de Austria la ducatul Bavariei, pe care noi l-am acordat apoi cu încredere şi bunăvoinţă ducelui de Saxonia”.

“1000 de ani. Momente de referință din istoria universală”, Editura Aquila