În 1924, un ţăran pe nume Emile Fradin a descoperit pe terenul lui din Glozel o încăpere subterană plină cu obiecte misterioase: oase umane scrijelite, idoli hermafrodiţi, măşti şi tăbliţe inscripţionate cu litere dintr-o limbă neobişnuită.
Omul a invitat specialiştii să vină să mai sape şi, de-a lungul anilor au fost descoperite mii de alte obiecte. Franţa s-a împărţit atunci între cei care considerau că obiectele erau adevărate şi cei care considerau că nu sunt decât contrafaceri.
Primii erau convinşi că obiectele ar fi din perioada Neolitică, iar scrisul ar fi precedat alfabetul fenician. Dacă era adevărat, descoperirea de la Glozel ar fi semnificat faptul că leagănul civilizaţiei occidentale era Franţa şi nu Orientul Mijlociu.
Opozanţii acestei opinii declarau că obiectele sunt falsuri, asta şi după ce fermierul a fost arestat sub acuzaţia de fraudă deoarece în curtea lui au fost găsite tăbliţe proaspăt prelucrate. Raportul unei comisii internaţionale a numit toate obiectele din Glozel falsuri. Fermierul nu a fost niciodată inculpat. Totuşi, teste moderne arată că oasele datează dintr-o perioada cuprinsă între anii 300 i.e.n. şi 1600. Tăbliţele par a fi cele mai vechi, cu o vârstă de peste 2.000 de ani.
Cât despre textele folosite, cercetătorii par de acord atunci când spun că ar aparţine alfabetului Celtic vechi. Fradin s-a agăţat de această poveste timp de 80 de ani, luând secretele cu el în mormânt atunci când a murit în 2010.
Sursă: bzi.ro
Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”] [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]
