Misterul planetei Ceres

0
282
ceres-planeta-720x375Cu cât aflăm mai multe despre Ceres, cu atât se adâncește misterul ce înconjoară această planetă pitică, comentează France Press.

Clasificată în primă instanță ca planetă, apoi ca asteroid doar pentru a fi reclasificată drept planetă pitică, Ceres, cel mai mare obiect din centura de asteroizi aflată între planetele Marte și Jupiter.

NASA a trimis spre Ceres sonda Dawn, în cadrul unei misiuni cu un buget de 473 de milioane de dolari, în scopul de a verifica ipotezele privind originea acestui corp cosmic. Una dintre aceste ipoteze susține că această planetă pitică ar fi de fapt un embrion planetar bogat în apă, o relicvă rămasă de la formarea sistemului nostru solar în urmă cu 4,5 miliarde de ani.

Prezentarea unui prim set de date colectate de sonda Dawn, la conferința Uniunii Europene pentru Geoștiințe (EGU) desfășurată la Viena, nu a făcut decât să adâncească misterul acestui planetoid.

Zone doar aparent similare

Aflată pe orbită în jurul lui Ceres din 6 martie, la capătul unui drum de 7 ani și jumătate prin spațiu, sonda Dawn și-a concentrat aparatele de la bord asupra a două pete strălucitoare de la suprafața planetei pitice în căutarea informațiilor despre identitatea chimică și fizică a acestui corp cosmic.

În loc să explice ce sunt aceste două pete, datele obținute indică faptul că aceste zone sunt doar aparent similare, având de fapt “un comportament distinct diferit”, conform lui Federico Tosi, specialist din cadrul misiunii sondei Dawn care analizează informațiile preluate prin intermediul spectrometrului VIR (Visible and Infrared Mapping Spectrometer).

Cel mai mare obiect din centura de asteroizi

Astfel, în timp ce Pata 1 este mai rece decât mediul din jurul său, Pata 5 este mai caldă decât regiunea cu care se învecinează. La suprafața lui Ceres au fost descoperite până în prezent peste zece astfel de pete.

Ceres se află la 414 milioane de kilometri față de Soare și are nevoie de 4,61 de ani tereștri pentru a-și încheia mișcarea de revoluție. Cu un diametru de aproximativ 950 de kilometri, acest planetoid este cel mai mare obiect din centura de asteroizi — suficient de masiv pentru ca sub influența gravitației să capete forma sferică.

O sferă maro întunecat

Cu ajutorul spectrometrului VIR, echipa de cercetători care se ocupă de misiunea sondei Dawn a reușit să obțină imagini ale lui Ceres la diferite lungimi de undă ale luminii. Astfel, într-o fotografie realizată în spectrul vizibil al luminii, Ceres apare ca o sferă maro întunecat, pe care petele apar albe, perfect vizibile. În spectrul infraroșu (care detectează căldura) Pata 1 devine o formațiune întunecată înconjurată de suprafețe roșiatice, ceea ce indică faptul că este mai rece decât restul suprafeței, conform lui Federico Tosi.

Adevărata surpriză a fost că Pata 5 pur și simplu a dispărut din imaginea în infraroșu. “Este evident că există mai multe pete strălucitoare la suprafața lui Ceres, însă din punct de vedere termic acestea se comportă diferit”, a precizat Tosi.

Petele strălucitoare

Teoriile cu privire la originea acestor pete strălucitoare variază de la aglomerări de gheață până la așa-numitele “minerale hidratate” — apă absorbită de minerale. Existența apei sub formă de gheață nu pare o explicație satisfăcătoare deoarece această planetă pitică nu se află suficient de departe față de Soare pentru ca apa să rămână în mod stabil în formă de agregare solidă, mai explică cercetătorul de la Institutul Național de Astrofizică din Roma.

La fel de misterioase sunt și o serie de deosebiri dintre Ceres și vecinul său, asteroidul Vesta, ce a fost studiat de sonda Dawn în cursul anilor 2011 și 2012. Vesta este strălucitor, reflectând o mare parte din razele solare, în timp ce această planetă pitică este întunecată — o diferență care indică faptul că aceste două corpuri vecine au un trecut foarte diferit.

Foarte puține cratere mari

De asemenea, oamenii de știință au descoperit foarte puține cratere mari la suprafața lui Ceres, față de câte s-ar fi așteptat să descopere după studierea lui Vesta.

“Atunci când comparăm dimensiunea craterelor de pe Ceres cu cele de pe Vesta, observăm că pe Ceres ar fi trebuit să existe mai multe cratere mari”, susține și Christopher Russell, coordonatorul misiunii sondei Dawn. Urmele de impact prezente la suprafața lui Ceres indică însă faptul că și această planetă pitică a avut un trecut violent.

Compoziția chimică a planetei

În următoarele luni, sonda Dawn se va apropia de Ceres. Ea urmeaza să analizeze compoziția chimică a suprafeței acestei planete pitice și să măsoare temperaturile în diferite regiuni.

Ceres a fost descoperită în 1801 de preotul, matematicianul și astronomul sicilian Giuseppe Piazzi. Numele “Ceres” a fost împrumutat de la zeița romană a recoltelor despre care se spunea că s-ar fi născut în Sicilia și care avea cel mai vechi templu în această insulă, relatează Agerpres.

Ana Grama

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here