Misterioasele pietre vii ale României – Sunt însuflețite, cresc și se mișcă?

0
234

Trovanții – Pietrele vii, bolovani cu forme bizare. O formă de viață anorganică? – Fenomene geologice uimitoare. Adevărata origine a trovanților – Ce ne dezvăluie cercetările?

trovanții 3

Stânci cu forme bizare – Trovanții din Costești, Vâlcea

Cunoscute ca trovanți, pietrele din Costești sunt concrețiuni de gresie care secretă ciment carbonatic, fapt datorat apelor calcaroase. Seamănă, ca procedeu de formare, cu stalactitele și stalagmitele din peșteri. Ei își schimbă forma mai ales după ploaie și par să crească ca și cum ar fi vii. Dealtfel, se și crede că ei reprezintă o formă de viață anorganică. Sunt două locații în județul Vâlcea unde aceștia pot fi văzuți și admirați. Prima este o carieră de nisip, a doua este situată de-a lungul pârâului Gresarea.

trovanții
trovanții

Localnicii spun că au văzut astfel de pietre și sub formă de elefant, cățel, dinozaur sau alte figurine despre care puteai „să juri că-s făcute de mână de om”. Legenda merge și mai departe, unii afirmând că ei sunt ouă de dinozaur sau de extraterestru. Se spune că sunt „atât de plini de energie, încât trebuie să te porți frumos cu ei”. Mulți vin și-i prind în brațe, susținând că astfel se încarcă pozitiv.

Site-ul geologyin.com explică pe larg fenomenul straniu al pietrelor care cresc, fenomen ce suscită imaginația amatorilor de curiozități. Cercetătorii au explicat cum se formează aceste fascinante pietre sferice, discoidale, cilindrice, elipsoidale, ce par însuflețite. Cu un conținut mare de minerale și un miez de piatră cu un înveliș de nisip, aceste „pietre în creștere” ating înălțimi de până la cinci metri. Mai mult, ele își măresc dimensiunea după precipitații abundente. Cel mai mare trovant are aproape 10 metri. Greutatea variază între câteva zeci de grame și câteva tone.

Uimitoare fenomene geologice? – Inele ca ale copacilor

Trovant este sinonim pentru termenul german „Sandsteinkonkretionen” ce denumește o piatră (stein) din nisip cimentat. Se crede că trovanții sunt formați în urma depunerii nisipului transportat de râuri într-o parte a Lacului Getic, lac ce care acoperea zona Olteniei cu milioane de ani în urmă. Misterioasele pietre vii au „atașate” de ele pietricele mai mici care își extind forma și mărimea în timpul ploilor sau după. Ele sunt numite „pietre în creștere”.

Citiți și Fenomene paranormale in Bucegi: Piramida Soarelui formata deasupra Sfinxului.

Și mai interesant este faptul că acești trovanți, atunci când sunt secționați, prezintă inele elipsoidale similare cu cele ale unui trunchi de copac. De asemenea, excrescențele prezente pe marginea pietrelor au fost comparate cu niște rădăcini primitive. Se crede că aceste formațiuni arată identic sau foarte asemănător cu rocile alunecoase din Death Valley, California.

trovanții 6
trovanții 5
trovanții 4

Ființele de piatră – Roci care cresc și… se mișcă?

Fenomenul nu a fost foarte aprofundat. Există puține studii despre originea trovanților, însă au apărut multe ipoteze, unele chiar fantastice. Studierea lor a început-o Grigore Cobălcescu în 1883. Ei au fost și în atenția lui Koch, care a formulat, prin 1900, câteva ipoteze cu privire la originea lor. În 2008, la Congresul Geologic Internațional de la Oslo, s-a concluzionat că trovanții au fost impropriu considerați „concrețiuni de gresie”, prin concrețiune înțelegând orice agregat mineral, de formă sferică sau neregulată, format prin depunerea rocilor sedimentare în jurul unui corp străin și prin concentrarea substanțelor minerale din soluții apoase (definiție cf. dexonline).

Citiți și Fenomene misterioase care se petrec în creier.

S-a constatat că nu există o diferență mineralogică între conținutul pietrelor și nisipurile înconjurătoare. Se pare că acum 6 milioane de ani a existat în acest spațiu un bazin de sedimentare. Trovanții nu erau identici și adeseori puteau fi găsiți în agregate complexe de doi sau mai mulți.

Adevărata origine a trovanților – Ce spun cercetările?

Potrivit ipotezelor Congresului de la Oslo, trovanții din România reprezintă texturi diagenetice care reflectă condițiile paleodinamice (paleoseismice) și corespund anumitor tasări ale sedimentelor nisipoase care conțin substanțe (în special carbonați) acumulate în nisip. În timpul șocurilor seismice importante și sub influența forțelor interne de coeziune, aceste sedimente au avut tendința de a deveni sferice.

trovanții 9
trovanții 8
trovanții 7

Forța de gravitație, șocurile seismice, forțele de coeziune (în special tensiunea de suprafață) și rezistența de aderență dintre granulele de nisip și lichid sunt considerate a fi implicate în acest proces. Trebuie remarcat faptul că această ipoteză privind originea seismică a trovanților este susținută de multe experimente de laborator.

Se crede că trovanții cu o formă sferică perfectă sunt formați din cauza magnitudinii ridicate și a duratei mari ale unor cutremure. Trovanții din România au, cum am amintit deja, forme diverse, care își măresc dimensiunea pe măsură ce absorb apa de ploaie, bogată în carbonat de calciu. Creșterea lor se produce în urma unei reacții chimice dintre straturile depozitate și carbonații minerali din această apă. Explicația faptului că „se mișcă” este că: apa erodează nisipul din jurul trovantului, generând o deplasare a acestuia.

Citiți și Fenomenele senzaționale de pe Pământ – Galerie Foto.

Zonă de atracție turistică protejată UNESCO

Dacă mergi în Costești, Vâlcea și stai de vorbă cu oamenii locului, vei auzi povești care mai de care mai ingenioase și captivante despre trovanți. Locuitorii vorbesc despre dragoni, șerpi, dinozauri cu aripi, zmei care dau cu sabia în bolovani… Inclusiv despre extratereștri care survolează locul și răpesc oameni „pentru a le goli memoria”. Dincolo de toate acestea, acest spațiu a devenit un punct de atracție, care aduce în zonă mii de curioși.

Fascinantele pietre care „cresc” sunt creații geologice neobișnuite, un fenomen pe care nu-l întâlnești prea des. De aceea, Rezervația Naturală Muzeul Trovanților a fost dezvoltată de autoritățile locale. Din 2004 este inclusă în ariile protejate de UNESCO.

Mihaela Mușetescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here