Mirul Sfântul Ierarh Nicolae

0
412

Mirul Sfântul Ierarh NicolaeMirul în care au fost găsite sfintele moaște este numit „manna” în teologia catolică, și „myron” în teologia răsăriteană. Toate cronicile care vorbesc despre mutarea moaștelor Sfântului Nicolae, afirmă prezența acestui mir în sarcofagul Sfântului Nicolae, la Mira Lichiei. Cercetătorii osemintelor confirmă existența acestuia în mormântul din Bari.

Din 1954, moaștele sfântului au fost scoase din cripta lor și expuse spre venerare credincioșilor pentru trei ani, în „sala tezaurului”, într-o urnă deschisă. Din 1980, la sărbătoarea Aducerii moaștelor Sf. Nicolae, la 9 mai, mirul este șters de pe sfintele moaște odată cu o impresionantă slujbă religioasă, în prezența starețului Mănăstirii San Nicola și a Delegatului pontifical, Arhiepiscopul de Bari, a autorităților publice și a multor credincioși din toată lumea. Arhiepiscopul dă binecuvântarea tuturor credincioșilor cu un recipient de cristal în care este pus lichidul prețios numit Vetro di San Nicola. Credincioșilor li se împart sticluțe cu apă sfințită în care a fost picurat mirul sfântului.

Această aghiasmă cu mir a fost pricina multor vindecări de boli incurabile.

Familiile bareze, printr-o tradiție imemorială, păstrează aghiasma cu mir ca relicvă în vase de porțelan pictate cu episoade din viața sfântului sau cu minunile sale. Pelerinii povestesc adesea despre lucrarea minunată a mirului asupra oricăror bolnavi, orbi, surzi; mai ales a celor cu dureri de oase, ologi, paralitici și slăbănogi, care ungându-se cu mirul cel sfânt primesc o picătură din puterea Sfântului de a înfrunta răul și durerea. Șirul minunilor de la racla sfântului este nesfârșit. Cel mai mare aghiograf bizantin, Sfântul Simeon Metafrastul, se exprimă cu multă reverență la adresa mirului izvorâtor de racla sfântului din Mira: „de aici curge un balsam, încă în zilele noastre, remediu și doctorie pentru toate relele sufletului și ale trupului”.

Ca dar al lui Dumnezeu, credința primită și apoi propovăduită întinerește sufletele și le dă viață veșnică. Mirul care izvorăște din sfinți este profeția materiei cerești și înviate a Împărăției lui Dumnezeu. Aceasta transcende categoriile spațio-temporale sau ale vizibilității, revărsându-se și umplând de bună mireasmă sufletul omenesc.

Mirul este așadar o metaforă a nemuririi.

Aceasta pentru că umple sufletul și trupul de mireasma vieții veșnice; viață în care unitatea elementelor transfigurate nu se mai strică. Ea rămâne în veșnicie ca o mărturie a iubirii netrecătoare a lui Dumnezeu pentru persoana umană. Biserica nu uită pe membrii credincioși ai ei, care au trecut prin ușile împărătești ale eternității și au intrat în Sfânta Sfintelor. Moartea nu l-a făcut uitat pe Nicolae. Dimpotrivă, memoria lui și harul rugăciunilor lui au străbătut toată lumea și au devenit istorie a minunilor sale. Veac după veac, poporul cel credincios l-a iubit, i s-a rugat și i-a cerut ajutorul.

Sfântul Ierarh Nicolae, mirul iubirii lui Hristos, Diac. Dr. Ioan Valentin Istrati  

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here