Medicina străveche: Uimitoarele plante vindecătoare ale dacilor

0
279
Translate in

크기변환_About Unele din plantele pe care le foloseau dacii pentru a trata diverse boli, numite de unii specialişti “plantele magice ale taumaturgilor daci” , au supravieţuit testul timpului.

Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”][fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

Experţii spun că multe dintre indicaţiile cunoscute de daci sunt “în concordanţă cu ceea ce ştim astăzi despre compoziţia chimică a plantelor şi cu întrebuinţarea lor în medicina populară sau ştiinţifică”

Se pare că medicii vestiţi ai Antichităţii ştiau care sunt plantele de leac folosite de daci şi, unii dintre ei, chiar au consemnat numele dacice ale unora dintre acestea, precum şi întrebuinţările lor . Cei care “au vorbit” despre plantele de leac ale dacilor sunt  Dioscoride şi Pseudo-Apuleius. Mai aproape de zilele noastre, în cartea “Medicina în Dacia” a istoricului clujean Ioan Horatiu Crişan apar date interesante în ceea ce priveşte “metodele naturiste” de vindecare ale dacilor.

Aniarsexe (Onobrychis viciaefolia Scop., Iarba săracă, Sparceta, Baltarina) este una dintre plantele miraculoase ale dacilor. Despre care se notează că băută cu vin este bună în retenţia de urină, iar ca alifie, amestecată cu untdelemn, este sudorifică. Se pare că nu se cunoaşte utilizarea ei, nici în medicina ştiinţifică şi nici în cea populară.

Boudathla (Anchusa officinalis L., Limba boului) la fel pusă în vin, pare să fie binefacătoare. Medicina ştiinţifică a constatat că planta are proprietăţi emoliente, sudorifice şi diuretice. Este recomandată contra guturaiului, bronşitei, iritaţiilor rinichilor şi retenţiei urinare. Pentru a uşura transpiraţia se foloseşte sub forma de infuzie sau decoct în bolile infecţioase, ca rujeola ori scarlatina. Medicina populară n-o întrebuinţează.

Cinouboila (Bryonia alba L., Tigva de pământ) este o altă plantă din “medicina dacilor”. Frunzele, fructul şi rădăcinile acestei plante au efecte puternice. Se pune, cu sare, pe ulceraţii şi pe cangrene. Rădăcina plantei curăţă şi netezeşte pielea şi elimină petele de soare. De asemenea, îndepărtează vînătaile ochilor sau ale feţei, înlătură inflamaţiile şi sparge abcesele. Este bună în epilepsie, în apoplexie şi ajută celor care au ameţeli. Buruiana cunoaşte o largă folosire în terapeutica populară românească, mai ales rădăcina, întrebuinţată ca hemostatic şi impotriva durerilor de cap.

Frunzele plantei Dyn (Urtica dioica L., Urzica, Urzica mare, Urzica de pădure)  vindecă, sub formă de cataplasme, muşcăturile de câine şi ulceratiile cangrenoase.  Buruiana este bună la luxaţii, umflături, parotidite, tumori axilare, abcese.  Frunzele, introduse în nări, se folosesc la scurgerile de sânge. Ajută la tulburările menstruaţiei, iar sămânţa, băută cu vin îndulcit, este un bun afrodisiac.

Specialiştii subliniază că lista plantelor vindecătoare ale dacilor este cu mult mai cuprinzătoare, iar calităţile lor sunt de nepreţuit.

Ana Grama

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here