Se presupune că lămâiul este originar din India. Creşte şi în sudul Europei, mai ales în Spania şi în Portugalia. Fructul se utilizează sub diverse forme: esenţa se obţine prin stoarcerea părţii externe a pericarpului fraged al lămâii (lămâia conţine numeroase şi groase buzunare cu esenţă în parenchimul subepidermic).
Fructele verzi dau mai multă esenţă decît lămâile coapte. Este nevoie de 3 000 de lămâi pentru obţinerea unui kilogram de esenţă. Pulpa fructului serveşte la prepararea acidului citric.
Principalii constituenţi cunoscuţi:
30% suc, conţinând ei însuşi 6—8% acid citric, acid malic, citraţi de calciu, de potasiu etc,
Glucide: glucoza şi fructoză direct asimilabile, zaharoză.
Săruri minerale şi oligoelemente: calciu, fier, siliciu, fosfor, mangan, cupru.
Gume: mucilagiu — albumine.
Vitamine, mai ales B, de asemenea vitaminele A, C, F, P. Vitaminele B1 B2, B3, au un rol important în hrănire şi în echilibrul nervos.
Citronadă (lămâie proaspătă, în felii, în apă — sau sucul unei lămii într-o jumătate pahar de apă îndulcită); citronada este băutura predilectă a celor cu stări febrile, a celor care vomită, a hemoragicilor;
Zdrobim coaja, pulpa şi seminţele unei lămâi. Punem la macerat timp de două ore în apă cu miere; strecurăm prin stoarcere. Se bea la culcare;
Decoctul întregului fruct este deopotrivă indicată contra viermilor intestinali;
Contra oxiurilor; sâmburi pisaţi, amestecaţi cu miere, în fiecare dimineaţă.
Contra obstruării hepatice: seara turnăm apă clocotită peste 3 lămâi tăiate şi bem a doua zi, pe nemîncate.
Contra îngrădirii: turnăm seara o ceaşcă cu apă în clocot peste ceva muşeţel şi o lămâie tăiată în felii rotunde; lăsăm să se macereze peste noapte; le strecurăm dimineaţa şi bem lichidul pe nemâncate;
Infuzia e indicată deopotrivă contra aerofagiei;
Esenţă — 5 până la 10 picături în miere sau în poţiune.
Uz extern:
- contra guturalelor, a sinuzitelor — câteva picături de suc în nări, de mai multe ori pe zi;
- contra hemoragiilor nazale: tampon de vată îmbibat în suc de lămâie;
- contra aftelor, stomatitelor: lămâie + miere + apă — se clăteşte uşor gura, îndelung;
- contra anginelor: gargară cu zeamă de la o lămâie într-un pahar cu apă călduţă;
- în ochii noilor născuţi şi contra blefaritelor: una sau două picături de lămâie;
- pe fruntea celor cu migrene: comprese cu suc de lămâie sau felii de lămâie pe tâmple;
- pe răni, pe plăgile injectate (antiseptic, hemostatic): suc de lămâie pur sau diluat;
- contra degeraturilor: frecţii cu suc de lămâie (e bun şi ca preventiv);
Tratamentul bolilor prin legume, fructe și cereale, Jean Valnet
Jurnal Spiritual
V-ar mai putea interesa şi aceste articole
