Medicament și aliment: Hrișca

0
340

hriscaPlantă consumată rar în România, hrișca este un aliment popular și tradițional din țări precum Rusia, Ucraina, Franța sau Polonia; este bogată în vitaminiele E, B1, B2, dar și în proteine, carbohidrați, fibre, fosfor, magneziu, cupru, zinc, mangan, seleniu și fier.

Are aproape jumătate de metru, are boabele mici, învelite de o coajă brună, care seamănă cu semințele de grâu și se confundă cu cerealele.

Potrivit http://www.doctor.info.ro/ , hrișca este este un nume generic dat unor plante ierboase, în mare majoritate anuale, care aparţin familiei Polygonaceae, familie din care fac parte măcrişul, rubarbă (reventul), ştevia creată. Denumirea ştiinţifică pentru hrişca comună, cea mai des consumată (în engleaza buckwheat) este Fagopyrum esculentum, pentru că sunt mai multe specii aparţinând genului Fagopyrum (sp. tataricum – hrîşca tătărască, amară, cea perena cymosum, etc.).

Se confundă foarte ușor cu cerealele, iar prin elementele sale nutritive reușește să protejeze organismul de factorii externi, în special pe perioada sezonului rece și la începutul primăverii.

Printre beneficiile oferite de consumul acestui aliment se numără: menținerea nivelului de glucoză din sânge în limitele normale, prevenirea instalării diabetului de tip II, vitaminele şi mineralele din boabele de hrîşcă scad probabilitatea de a face numeroase forme de cancer (cancer gastric, pulmonar, esofagian).

Mai mult decât atât, cu ajutorul ei, se poate îmbunătăți capacitatea de reţinere şi memorare, se pot preveni accidentele vasculare, scade colesterolul, se poate ţine sub control tensiunea arterială sau previne apariţia pietrelor la bilă.

Așa cum ne informează specialiștii, putem consuma plantele verzi, plantele (de 5-7 zile) și fructele şi fructele, care sunt tari, asemănătoare cu seminţele de floarea soarelui, dar mult mai mici în dimensiuni, denumite ştiinţific achene.

Are proprietăți hrănitoare, fiind superioară grâului datorită conținutului ridicat de glucide, a cantității ridicate de lisină (aminoacid esenţial), fier, seleniu şi mai mult calciu, cantităţi impresionante de antioxidanţi.

În urma unor studii s-a constatat că hrişca are un rol important în menţinerea nivelului scăzut de glucoză, ceea ce ar reprezenta nu numai o alternativă alimentară, dar şi un supliment “medical” pentru diabetici.

Terciul de hrişcă cu lapte are rol în combaterea diabetului dar are rol în creşterea secreţiei unui neuromediator – dopamină – cu rol în combaterea depresiei. Tot pentru diabetici, un amestec de hrîşcă cu iaurt (lăsat peste noapte pentru fermentat) este extrem de eficace, ne informează Dr.Cristina Radulian.

Conform http://www.formula-as.ro/, boabele de hrișcă se pun la înmuiat în apa calduță de seară până dimineața (10-12 ore), după care se scurg. Amestecate cu suc de fructe, iaurt sau lapte, pot fi consumate, la fel ca fulgii de cereale intregrale, la micul dejun. De regulă, boabele de hrișcă se consumă împreună cu fructe uscate (stafide, smochine, curmale), cu semințe (de floarea-soarelui, de susan, de dovleac), eventual îndulcite cu miere după gust.

În România hrișca se mai cultivă sporadic în nordul ţării, mai ales în Bucovina, dar în Republica Moldova este la mare căutare.

Alexandra G.

Jurnal Spiritual

V-ar mai putea interesa şi aceste articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here