Măsura lucrurilor – Introducerea sistemului metric în lume

lead_960Majoritatea datelor nu se referă la introducerea oficială a sistemului la nivel naţional, pentru că astfel de schimbări au întâmpinat opoziţie şi au eşuat (ca în cazul Japoniei în 1920 şi după), ci la perioada când introducerea sistemului chiar a dat roade, scrie Andrew Robinson, în cartea sa, “Măsura lucrurilor”.

Chiar şi atunci, a durat zeci de ani până la finalizarea acestui proces, ca în cazul Chinei, care a început procesul în 1920, sau al Americii, care l-a început abia în 1960. Trei ţări, SUA, Myanmar (Burma) şi Liberia, sunt încă în faza adoptării unei legislaţii prin care să introducă sistemul metric, deşi în SUA sistemul metric este folosit în viaţa cotidiană, mai ales în tehnologie şi ştiinţă.

Apariţia Convenţiei Metrice

Ceea ce a condus la apariţia Convenţiei Metrice şi apoi a SI (Sistemul Internaţional al Unităţilor) a fost rapida evoluţie a ştiinţei şi a tehnologiei în secolele al XIX-lea si al XX-lea. Oamenii de ştiinţă, indiferent de locul în care lucrau pe glob, aveau nevoie de scale universal valabile şi convenabile din punct de vedere matematic pentru măsurători şi calcule, scale care să poată exprima atât minuţiozitatea lumilor atomice şi subatomice, cât şi vastitatea lumii astronomice -cu o magnitudine de peste 10 la puterea 40, de la quarcuri la galaxii.

foto 1310 la puterea -6 (10-6 este o parte dintr-un milion, 0,000001; 10 la puterea -3 (10-3) este o miime, 0,001; 10 la puterea 3 (103) este o mie, 1 000; 10 la puterea 6 (106) este un milion, 1 000 000; şi aşa mai departe. Dar 10 la puterea 40 (1040) este un număr de neconceput. Sistemul SI, prin opoziţie, nu întâmpină dificultăţi în măsurarea unor astfel de numere, indiferent cât ar fi de mari.

Pentru a ne face o idee despre limita de jos a măsurătorilor, să luăm ca exemplu un scurt grupaj de ştiri din ziarul Journal, publicat în 2006. În timp ce îl citiţi, ţineţi minte că nanometrul este modalitatea oficială în SI de a exprima 10 la puterea -9 (0,000 000 001 metri), iar zeptogramul modalitatea de a exprima 10 la puterea -21 (0,000 000 000 000 000 000 001 grame).

Iată şi articolul: „Cercetătorii americani au descoperit o tehnică ultrafină, pe bază de senzori, prin care să măsoare masa cu rezoluţie de zeptogram. În principiu, aceasta ar trebui să faciliteze măsurarea câtorva zeci de atomi sau a unei singure molecule. Pentru realizarea acestui sistem de măsurat, o echipă de cercetători de la Institutul de Tehnologie din California a folosit radiaţii pe bază de carbură de siliciu doar de 70-100 nanometri lăţime, care vibrează la o anume frecvenţă foarte înaltă. Comparând schimbarea de frecvenţă cu cantitatea de gaz eliminată s-a obţinut măsurarea masei la o precizie de zeptogram”.

Ingeniozitatea măsurătorilor este uluitoare. Totuşi, deşi ideea unei zepto-lumi este intrigantă, nu prea are de-a face cu noi. Mult mai incredibil, cu siguranţă, este un experiment din Antichitate, la care nu se prea mai gândeşte nimeni astăzi, acela al lui Arhimede din Siracuza. În secolul al III-lea î.Hr., acest pionier grec în ale măsurătorii a calculat, folosind aşa-numitul măsurător pentru nisip, că 10 la puterea 51 (1051) sau 1 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 fire de nisip ar putea umple întregul Univers până la sfera superioară a stelelor fixe. Este oare omul, aşa cum a sugerat Protagoras, cel mai cunoscut dintre sofiştii greci, în urmă cu 2.500 de ani, „măsura tuturor lucrurilor”? Sau omul este o materie la fel de neînsemnată în Univers ca un fir de nisip pe Pământ?

Cronologie măsurători

Era glaciară Calendare după ciclul lunii inscripţionate pe oase  
8000 Î.Hr. Tăbliţe din lut folosite pentru calcule  
Sfârşitul anilor Măsurători scrise pe tăbliţe din lut  
4000 Î.Hr.    
Începutul anilor Inventarea alfabetului  
2000 Î.Hr.    
Cca 500 Î.Hr. Teoria Pământului rotund  
300 Î.Hr. Descoperirea principiului plutirii  
  Măsurarea circumferinţei Pământului  
129 Î.Hr. Harta cerului  
46 Î.Hr. Introducerea calendarului împăratului Iulian  
100 d.Hr. Crearea hărţii lumii cu coordonate  
1215 Magna Carta cere introducerea unui sistem unic  
  de greutăţi şi măsuri în Anglia  
1543 Teoria heliocentrică a sistemului solar  
1582 Introducerea calendarului gregorian  
1594 Inventarea tabelelor logarltmice  
1600 Inventarea microscopului optic  
1609 Inventarea telescopului  
1609-1620 Legile mişcării planetare  
1628 Măsurarea circulaţiei sangvine  
1644 Inventarea barometrului cu mercur  
1676 Măsurarea vitezei luminii  
1687 Legile mecanicii şi ale gravitaţiei  
1705 Legile mişcării cometelor  
Anii 1720 Inventarea termometrului cu mercur şi a scalei  
  Fahrenhelt  
Anii 1735-1750 Sistematizarea formelor de viaţă  
1742 Introducerea scalei Celsius  
1761 Măsurarea longitudinii cu ajutorul cronometrului  
  marin  
1791 Franţa aprobă măsurarea prin raportare la  
  meridiane  
1792-1799 Măsurarea meridianului din Franţa  
1801 Impunerea sistemului metric în Franţa  
1807 Descoperirea modulul elasticităţii  
1808 Descoperirea greutăţilor atomice şi a formulelor  
  moleculare  
1812 Introducerea scalei lui Mohs pentru duritatea  
  mineralelor  
1816 Inventarea stetoscopului  
Cca 1830 Introducerea scalei timpului geologic  
Anii 1830-1840 Măsurarea electricităţii şi a magnetismului;  
  teoria electromagnetismului  
1835 Inventarea sfigmomanometrului  
1839 Inventarea fotografiei  
1844 Inventarea codului Morse  
1852 Măsurarea celui mai înalt munte din lume  
  (Everest)  
1859 Măsurarea spectrului de emisie şl absorbţie  
  Teoria selecţiei naturale  
1869 Descoperirea sistemului periodic al elementelor  
1875 Convenţia Metrului semnată de 17 ţări la Paris;
  înfiinţarea Biroului Internaţional pentru Greutăţi şl Măsurători; măsurarea maximei adâncimi oceanice
 
Anii 1880 Inventarea seismografului Măsurarea undelor elecromagnetlce
1884 Adoptarea meridianului Greenwich ca zero grade longitudine; stabilirea timpului după meridianul Greenwich (GMT) şi a fuselor orare
1888 Inventarea alfabetului Internaţional fonetic
Anii 1890 Introducerea amprentelor digitale
1895 Descoperirea razelor X
1897 Inventarea mediei Industriale Dow-Jones
1900 Teoria cuantică
1900-1902 Descoperirea grupelor sangvine
1905 Teoria relativităţii
1911 Măsurarea structurii nucleare
1912 Măsurarea IQ-ului cu ajutorul testului Stanford-BInet Măsurarea atomilor cu ajutorul cristalografiei cu raze X
1913 Teoria „sistemului solar” a structurii atomice Teoria izotopilor radioactivi
1916 Teoria generală a relativităţii
1923 Introducerea scalei cu decibeli
1927 Principiul Incertitudinii enunţat de Heisenberg
1928 Inventarea calculatorului Geiger-Müller
1929 Măsurarea expansiunii universului
1931 Inventarea microscopului pentru transmisie de electroni
1932 Descoperirea neutronului
1935 Introducerea magnitudinii Richter pentru măsurarea cutremurelor de pământ
Anii 1940 Inventarea computerelor electronice
Anii 1950 Inventarea ceasului cu cesiu
1953 Descoperirea dublei structuri ellcoidale a ADN-ulul
1957 Lansarea satelitului artificial Sputnik
1958 Monitorizarea atmosferei cu dioxld de carbon
1958-1960 Inventarea laserului
1960 Introducerea Sistemului Internaţional SI
Ariii 1960-1970 Teoria Modelului Standard explică particulele subatomlce
1965 Detectarea radiaţiei cosmice cu microunde
1968-1972 Lansarea navei Apollo înspre Lună
1969 Introducerea numărului internaţional standardizat al cărţii ISBN
Anii 1970 Inventarea calculatorului electronic

Inventarea Sistemului de Poziţionare Globală GPS

1975 Teoria fractalică
Anii 1980 Inventarea Imaginii cu rezonanţă magnetică (RMN)
1990 Lansarea telescopului spaţial Hubble
2004 Determinarea ordinii constituenţilor genomulul uman
2008 Lansarea Large Hadron Colllder (accelerator de particule)

 

Angelina Petra

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here