Martirii, biruitori ai morții

0
111

St-George-Greek-1Explicați-ne mai pe larg ce sunt martirii, și ce putere dumnezeiască îi întărea să rabde chinurile pentru Hristos cu atâta curaj și bucurie?

– Denumirea de martiriu vine de la cuvântul grecesc martys, care înseamnă martor ocular. În acest înțeles l-a folosit Iisus hristos când a zis Apostolilor Săi: ”Ci veți lua putere de sus, venind Duhul Sfânt peste voi și îmi veți fi Mie martori în Iersusalim și în toată Iudeea și în Samaria și până la marginea pământului”. (Fapte I, 8). Fiul lui Dumnezeu i-a prevenit însă pe ucenicii Săi că mandatul de martor cu care i-a investit nu-l vor putea împlini decât cu prețul unor grele suferințe și chiar cu prețul vieții.

– Martiri, în sensul de martori oculari, desigur că n-au putut fi decât Sfinții Apostoli

și toți creștinii din generația lor, care ”L-au  văzut și L-au pipăit”. Numărul acelora care au mărturisit pe Hristos prin suferințe și moarte crescând vertiginos, martorii au devenit curând, în sânul Bisericii, o categorie aparte, iar martiriul un ideal pentru toți fiii ei, un ideal râvnit de toți, primul ideal popular al Creștinismului (Prof. T. M. Popescu).

Mă întrebați ce putere dumnezeiască îi întărea pe martiri să rabde  cu atâta curaj și bucurie sufletească chinurile pentru Hristos? Las să răspundă la această întrebare contemporanii lor, care au trăit și suferit împreună cu dânșii. Astfel, Clement Alexandrinul, unii din marii  dascăli ai vestitei școli din Alexandria (150-215), spunea că martiriu înseamnă trăirea, la cel mai înalt nivel, a virtuților creștine ce unesc pe om cu Dumnezeu: Credința, Nădejdea și Dragostea.

”Credința se revarsă precum sângele, în toată viața martirului, până în momentukl ieșirii lui din viața aceasta” (Stromata IV, 4). Această credință-virtute despre care Mântuitorul spune că, dacă avem măcar la dimensiunea grăuntelui de muștar, putem muta și munții din loc, îi ajuta și pe martiri să mute munții de ură, de răutate și de cruzime din inimil,e dușmanilor lor și ai lui Hristos; iar din sufletul lor orice urmă de teamă, de groază de chinuri, de frică de moarte.

Cât privește Nădejdea, aceasta era și ea pe măsura credinței, făcând din un ”biruitor al morții”., aceasta era și ea pe măsura credinței, făcând din martir un ”biruitor al morții”. ”Era nădejdea neclintită și fără margini că răbdând chinurile și moartea pentru Hristos va trece din viața aceasta umilă și înșelătoare la viața cea veșnică și adevărată;că, odată dreptatea va trebui să învingă, iar cei vinovați cu adevărat să-și ia pedeapsa cuvennită”. (Eusebiu, Ist. Bis. Cap. V, 1). ”Îți închipui că te vei ridica la cer ca să primești răsplătirea?”, îl întreabă judecătorul pe Sfântul Iustin Martirul.”Nu numai că îmi închipui, ci sunt absolut sigur. Sunt atât de sigur, încât nu am nici cea mai mică îndoială”, răspunde acesta (Mart. Sf. Iustin IV).

Iar Dragostea, corolarul tuturor virtuților, nu se putea să nu fie și ea prezentă în sufletul martirului, dând viață și sens celorlalte două, sprijinindu-le să nu cadă… Prin dragoste, martiriul se ridică la nivelul perfecțiunii, la desăvârșire. ”Noi numim martiriul desăvârșire, spune același Clement, nu pentru că omul și-ar găsi în el sfârșitul vieții, cum gândesc cei mai mulți, ci pentru că el este întruchiparea dragostei desăvârșite” (Stromata IV, 4). Dragostea martirului este dragoste-foc despre care Iisus  Hristos spunea: ”Foc am venit să arunc pe pământ, și cât aș dori acum să fie aprins” (Luca 12, 49).

Primul împărtășit de acest ”foc” a fost diaconul Ștefan, primul dintre cei șapte, nume simbolic, predestinat, care prevestea de la început strălucita biruință asupra morții și întunericului a nesfârșitului șir de martiri, atleți ai lui Hristos, care aveau să-i urmeze. Plin de Duhul Sfânt, cu fața strălucitoare ca de înger, luminată de lumina Taborului, și privind la cer, Ștefan a văzut deodată slava lui Dumnezeu și pe Iisus stând de-a dreapta Tatălui, și a zis:: ”Iată, văd cerurile deschise și pe Fiul Omului,stând la dreapta lui Dumnezeu” (Fapte, 7, 56*… Apoi a căzut sub loviturile pietrelor. O lumină taborică îl învăluia. Numai ucigașii erau în întuneric. Dar s-a aprins o luminiță, ca un opaiț, și în tabăra lor, în inima lui Saul, și nu s-a mai stins  până ce nu s-a prefăcut în fulger de lumină, coborât din cer pe drumul Damascului (Fapte, 9)…

După Ștefan au urmat și alții, prinși de același foc.

Căci ce altceva decât focul dragostei de Dumnezeu îl mâna pe episcopul Ignatie din Antiohia cu atâta ardoare, curaj și demnitate spre circul de la Roma, unde fiarele înfometate îl așteptau ca să-l sfâșie, în timp ce el ardea de dor ca dinții fiarelor să-i macine trupul precum macină moara ”grâul”, ca să-l prefacă în făină vrednică de ”pâinea cerească a lui Dumnezeu”? (Ignațiu, Epistolia către Romani).

Ce anume îl determina și pe bătrânul Policarp al Smirnei să urce, la 90 de ani, atât de senin, treptele rugului spre a fi mistuit de flăcări, dacă nu focul arzător al martiriului față de care flăcările rugului păreau adieri de zefir?

Dragostea, cu miraculoasa ei putere de a uni lucrurile și ființele până la contopire, îl unea și pe martir cu Hristos în așa fel, că el era în Hristos și Hristos era în el. ”M-am răstignit împreună cu Hristos și nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine”, grăiește, din proprie experiență, Sfântul Apostol Pavel (Galateni 2, 20) în momentul acestei uniri, Hristos ușura durerile martirului până la aneantizare, luându-le asupra Sa. Sfânta martiră Felicitas, sclava Sfintei Perpetua, se văita în închisoare de durerile nașterii. Întrebată de temnicer cum va putea îndura torturile călăului dacă nu poate să sufere nici durerile nașterii propriului fiu, martira răspunde: ”Astăzi sunt eu cea care sufăr, dar atunci va fi un Altul în mine, care va suferi pentru mine; căci și eu voi suferi pentru El”. (Martiriul Sf. Perpetua și Felicitas). Și martira a răbdat biciuirea și legarea de coarnele unei vaci furioase și chiar moartea, fără să mai scoată niciun geamăn.

Convorbiri duhovnicești II, Protos. Ioanichie Bălan

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here