Scriitorul peruan Mario Vargas Llosa va provoca, fără îndoială, polemici odată cu apariția noului său eseu, „La civilización del espectáculo” (Civilizația spectacolului), o dură radiografie a zilelor noastre în care critică banalizarea culturii, a politicii și a jurnalismului.
În acest eseu, scriitorul peruan prezice dispariția culturii, „în sensul pe care l-a avut acest cuvânt în mod tradițional” și consemnează amurgul intelectualului în societatea actuală, transmite duminică EFE.
„Intelectualul interesează doar în măsura în care face jocul la modă și se transformă în bufon”, scrie Vargas Llosa în noul său eseu, lucrare curajoasă și lucidă în care denunță importanța excesivă care se acordă divertismentului și distracției.
A vrea să te distrezi este normal, însă a transforma distracția în valoare supremă are o serie de consecințe precum „banalizarea culturii, generalizarea frivolității, iar, în ceea ce privește informarea, proliferează jurnalismul iresponsabil al bârfei și scandalului”, scrie laureatul premiului Nobel pentru literatură.
Această obsesie pentru distracție are influență și asupra literaturii și face să triumfe doar literatura „light”, iar din acest motiv critica literară, atât de necesară pentru a face lumină în confuza panoramă culturală, are o influență tot mai redusă.
Scriitorul peruan critică și spațiul mult prea amplu care se dedică modei și gastronomiei în secțiunile de cultură ale mass media. Așa-numiții „chefs” și creatorii de modă dețin acum „protagonismul pe care înainte îl aveau oamenii de știință, compozitorii și filosofii”, avertizează Vargas Llosa în eseu, prima carte pe care o scrie după câștigarea premiului Nobel, în 2010.
În această cultură „de poleială” care prevalează, „vedetele de televiziune și marii fotbaliști exercită influența pe care înainte o aveau profesorii, gânditorii și (mai înainte) teologii”, adaugă scriitorul.
Nici politicienii nu ies prea bine din tabloul sumbru pe care îl desenează Vargas Llosa în cartea sa. „În zilele noastre, discreditarea politicii nu cunoaște limite”, în parte din cauza faptului că „nivelul intelectual, profesional și fără îndoială și moral al clasei politice a decăzut”, spune Vargas Llosa, care atrage atenția asupra influenței limitate pe care o exercită intelectualii în societatea actuală.
Intelectualul „a dispărut din dezbaterile publice, cel puțin (din dezbaterile) care contează”, susține scriitorul, conștient că gândirea a pierdut teren în „civilizația spectacolului” și că în prezent „primează imaginile asupra ideilor”.
Cinematograful — scrie Vargas Llosa — nu mai produce creatori ca Bergman, Visconti sau Buńuel. Astăzi este considerat un simbol Woody Allen, „care reprezintă acum (ceea ce erau cândva) un David Lean sau un Orson Welles, un Andy Warhol față de un Gauguin sau un Van Gogh în pictură, sau un Dario Fo în locul unui Cehov sau al unui Ibsen în teatru”.
Vargas Llosa abordează în cartea sa și artele plastice și insistă că și în acest domeniu „caracterul frivol a ajuns la extreme alarmante”. Totul pare că este permis, de la provocările lui Damien Hirst și până la situația în care un artist defechează în fața publicului într-o galerie de artă și apoi își mănâncă fecalele.
Scriitorul peruan crede că presa contribuie semnificativ la consolidarea acestei civilizații „light” care ne face să uităm că viața „nu este doar distracție, ci și dramă, durere, mister și frustrări”.
Sursa: Agerpres
Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”] [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]
