Mărarul – nu numai o plantă condimentară

Mărar – Planta minune în orice dietă – Virtuți terapeutice

Denumirea populară a mărarului

Crop, chimen, marar, marariu, mărar de grădină, mărar tare; mărariu, mărăraş, mărariu, morar, morariu; Polpoloum, Polpoum, Polpu, Polpum, Poltoum în limba dacă.

Utilizări tradiționale

Decoctul seminţelor se dădea copiilor contra durerilor de stomac. În ţinutul Argeşului, se credea că ar fi bun pentru vinde­carea umflăturilor la stomac. Ceaiul din tulpinile florifere se utiliza în bolile aparatului urinar. Cea­iul de mărar amestecat cu sulfină se folosea în caz de guturai cu tuse. Decoctul frunzelor se întrebuinţa contra durerilor la urechi, iar ceaiul se lua contra dureri­lor de cap.

Rădăcina de molotru şi mărar se punea la căpă­tâi, ori se bea decoctul contra insomniilor. Ceaiul din seminţe se lua contra astmului cardiac. Cea­iul (decoctul părţilor aeriene) era indicat în bolile de inimă şi contra arteriosclerozei. Sămânţa pisată se dă­dea copiilor pentru limbrici. Femeile care nu aveau lapte fierbeau păsat cu sămânţă de mărar şi beau zeama.

Mărar – Compoziţie chimică

Ulei volatil 2,5-4% mai ales în ramuri şi frunze tinere şi 3-6% în fructe, potasiu, sulf, sodiu. Ulei volatil între 40-60% car-vonă, alfa- felandrone, terpine, limonen, miristicină şi izomiristicină, eter benzilic; acid ascorbic, caro­teni; vitaminele B1, B2, acid folic; maltoză, xiloză, zaharoză, pectine, acid clorogenic, anetol; substanţe minera­le. Conţine fitohormoni în special sămânţa. Are estrogen.

O gamă largă de acţiuni farmacologice

Mărarul are proprietăți atiseptice, antispas­tice, carminative, emoliente, rezolutive; este stomahic, carminativ, tonic digestiv, antiinfecţios, antiinflamator. Ajută la eliminarea gazelor din intestine, măreşte cantitatea de urină fiind deci un bun diuretic. Măreşte, de asemenea, cantitatea de lapte fiind un galactogog. Planta calmează nervii, excită sucurile gastrice, fiind indicat în lipsa poftei de mân­care. Previne infecţiile microbiene, ajută în afec­ţiunile inimii prin efectele care le are asupra orga­nismului. Echilibrează sistemul nervos. Calmează durerile de cap. Aju­tă la dispariţia hiperacidităţii stomacale. Ajută la catifelarea pielii.

Substanţele aromate împiedică bacteriile să se dezvolte în intestin fiind indicate în colite. Celor surmenaţi le redă acuitatea şi claritatea simţurilor. Combate astenia. Stimulează activitatea rinichilor, ajutând şi la combaterea şi prevenirea calculilor. Poate fi luat perioade lungi de timp. Este un bun tonic fizic şi nervos în special pentru femei.

Ajută la buna desfăşurare a procesului de diges­tie și stimulează producerea de suc gastric. Planta favorizea­ză eliminarea gazelor din intestine și combate balonările. Are efect diuretic, mărind cantitatea de urină eliminată.

Extern, este foarte indicat pentru acţiune de cicatrizare pe care o are asupra pielii şi pentru că ajută în cazul petelor ajutând la dispari­ţia lor.

Semințele de mărar

Seminţele, în special, sunt cele care au mai mult fitohormon şi ajută la refacerea secreţiilor vaginale mai ales în cazurile menopauzei. Este un medica­ment natural care poate fi întrebuințat de toate femeile în timpul menopauzei. Aceste seminţe conţin estro­gen care ajută foarte mult tuturor femeilor. Catifelează pielea ajută în cazul pilozităţii excesive, ajută la creşterea sânilor, regenerează pielea. Mai mult, ajută la sti­mularea secreţiilor mucoaselor, desăvârşeşte carac­terele feminine în special la tinerele fete. Ajută la subţierea vocii, lărgirea bazinului şi subţierea taliei.

În cazul părului care creşte uneori în exces de la o anumită vârstă tot aceste seminţe de mărar pot să remedieze situaţia. Tratamentul este foarte sim­plu şi eficient neproducând efectele secundare ale hormonilor sintetici. Este un antiinflamator foarte puternic.

Toate bolile în care mărarul ajută

Se poate folosi la următoarele afecţiuni: ac­nee, afecţiuni gastro-intestinale, afecţiuni sexuale şi ginecologice, afecţiuni ale ovarelor, alăptare; aler­gie, ameţeli, artroză, ateroscleroză, astenie, astm bronşic, balonare, bătături, blefarită, bolile ficatu­lui şi ale veziculei biliare; bronşită, calculoză renală şi biliară, cancer, cancerul pulmonar, cancerul ca­vităţii bucale; candidoze digestive, ciclul menstrual perturbat, ciclu dificil, cistită, colici abdominale, colite, colite de fermentaţie, colite de putrefacţie; conjunctivită, crampe, digestie dificilă, diskinezie biliară, dureri de cap provocate de ateroscleroză, dureri menstruale;

Este indicat în gastrite hiperacide, gaze intes­tinale; gingivite, glaucom, glezne umflate, gripă; hemoroizi, hiperkeratoze, hipertensiune, hipoacidi-tate, hirsutism, impotenţă, incontinenţă urinară; indigestie, infecţie cu stafilococ auriu, inflamaţii-le ochilor, inflamaţiile căilor respiratorii; iritaţiile pielii, insomnii, insuficienţă cardiacă, lactaţie in­suficientă, menopauză, menstre neregulate; meteorism, nefroze, nefrită, nevroze, obezitate, osteo­poroză, pieli-nefrite; post menopauză, prevenirea cancerului, prurigo, răceală, refacerea rapidă după naştere; respiraţie cu miros neplăcut, retenţia de li­chide, reumatism; secreţii vaginale insuficiente, slă­biciune, spasme digestive, sughiţ, tumori benigne sau maligne; urcior, valori ridicate ale colesterolu­lui negativ, vărsături, viroze respiratorii.

Precauţii si contraindicaţii

Inflorescenţele, frunzele şi seminţele, în cantităţi mari, sunt contraindicate persoanelor cu stomac sensibil. Tratamentul cu seminţe nu este de do­rit dacă s-a diagnosticat un cancer (mai ales ovar sau mamar), un chist ori fibrom uterin, mastoză, hipermenoree (ciclu menstrual abundent). Se ad­ministrează cu prudenţă femeilor care au un sin­drom premenstrual. De asemenea, femeilor în peri­oada sarcinii când nu este indicat mai mult de 5 g pe zi. Nici după naştere nu trebuie exagerat consumul mărarului.

De asemenea administrarea mărarului se va fa­ce în doze care vor creşte gradat. O cantitate ma­re de mărar consumată de o persoană care nu este obişnuită cu acest tratament poate duce la deran­jamente digestive, la inapetenţă, la dureri de cap. Pentru a obţine efectele terapeutice scontate, con­sumaţi doar mărar proaspăt. Tulpinile de mărar păstrate în borcane cu apă îşi pierd rapid proprie­tăţile terapeutice, deşi îşi menţin multă vreme cu­loarea verde. Dacă doriţi să păstraţi mai mult timp mărarul înainte de a-l întrebuinţa, puneţi-l în pungi de plastic şi ţineţi-l la frigider, dar nu mai mult de 4 zile.

Tinctura de mărar – Contraindicații

Tinctura conţine fitoestrogeni, care sunt con­traindicaţi în cazul fibroamelor şi chisturilor mama­re. De asemenea, folosit perioade lungi de bărbaţi poate scădea apetitul sexual.

Preparare si administrare

Pulbere de mărar

Seminţele de mărar se vor măcina cu râşniţa de cafea. Se va lua de 3 ori pe zi câte o linguriţă din acest praf cu 10 minute înainte de mese. Se va ţine puţin sub limbă după care se va înghiţi cu puţină apă. Este unul din cele mai eficiente tratamente în foarte multe din afecţiunile de mai sus. Util chiar şi în sughiţul persistent care va trece imediat.

Infuzie de mărar

Infuzie dintr-o linguriţă de seminţe de mărar care se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se lasă acoperit pentru 10 minute după care se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi, preferabil să se con­sume înainte de mese. Se poate face un tratament de lungă durată.

Decoct de mărar

Decoct din 2-3 linguriţe de plantă care se vor pune la 250 ml apă. Se vor fierbe timp de 10 minute după care se strecoară. Se poate folosi 3 căni pe zi perioade lungi.

Suc din frunze de mărar

Suc din frunze verzi obţinut cu ajutorul storcăto­rului de fructe. Se ia câte 1 linguriţă de 2-3 ori pe zi diluat cu 100 ml apă în cazurile de mai sus. Sucul se poate obţine prin mixarea (cu ajutorul mixerului electric) dintr-o mână de frunze proaspete, la care se adaugă 6-10 linguri de apă. Se lasă 30 minute să se macereze şi apoi se filtrează. Ceea ce se obţine este bine să se consume imediat sau să fie păstrată la frigider, dar nu mai mult de 4 ore. Sucul proaspăt din frunze de mărar de obicei nu se administrează singur, ci diluat în suc de rădăcină de morcov. De regulă, se ia de 2 ori pe zi, câte 50 ml de suc de frunze de mărar, diluat în alt sfert de pahar de suc de morcovi.

Preparate pentru utilizări externe 

Decoct de mărar

Se poate face decoct din plantă sau seminţe în funcţie de gravitatea afecţiunii. Se pun 2­3 linguriţe la o cană de apă. Se vor fierbe timp de 5 minute după care se strecoară. Se poate aplica extern.

Oțet de mărar

Plantă 50 g se va pune la 250 ml oţet şi se lasă timp de 8 zile agitând de mai multe ori pe zi. Se aplică la pete, pistrui sau în diferite afecţiuni ca bătături sau mâncărimi de piele.

Se poate folosi cu multe alte plante în combinaţie lucru care face ca aceste tratamente să fie foarte eficiente.

Tinctură de mărar pentru uz intern

Este preferabil să se facă din semin­ţe pentru că este mai eficientă. Se vor lua pentru aceasta 50 g de seminţe măcinate fin cu râşniţa de cafea. Se va pune peste acestea o cantitate de 250 ml alcool alimentar de 70°. Se va ţine timp de 15 zile la temperatura camerei agitând zilnic de mai multe ori pe zi. Se va strecura după această pe­rioadă şi se va pune în sticluţe de capacitate mai mică, care se pot închide ermetic. Se poate lua o linguriţă din această tinctură în diluţie cu puţină apă de 3 ori pe zi.

Vin terapeutic de mărar – uz intern

Se va lua un litru de vin alb de bună calitate în care se vor pune 20 g de seminţe de mărar măcinate. Se va lăsa timp de 8 zile după care se va strecura. Se vor putea administra câte 50 ml de trei ori pe zi, chiar în cure de lungă durată.

Bibliografie consultată: ”Plantele medicinale importante în tratamentele naturiste”, Eugen Giurgiu & Octavian Claudiu Giurgiu

Te invit să citești și Plante aromatice – Mărarul
Te-ar putea interesa și Mărarul. Știați că…?

Jurnal Spiritual