Jurnal de călătorie: În drum spre Bor, popas la Mănăstirea Sfânta Ana

0
273
În drumul lor către Bor, participanții Simpozionului Internațional ”Românii din afara granițelor țării”, s-au abătut din drum, mergând spre Mănăstirea Sf Ana din Orşova, un loc binecuvântat de Dumnezeu.

Orsova-Manastirea-Sf.AnaMănăstirea Sf. Ana este situată pe Dealul Moşului, ce dominină Orşova şi împrejurimile sale. Este ctictoria ziaristului Pamfil Şeicaru, care a luptat aici ca tânăr sublocotenent în Primul Război Mondial în vara-toamna anului 1916, fiind o mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru că a scăpat cu viaţă, când a fost îngropat într-un tranşeu aflat chiar pe acest loc.

Mănăstirea a fost construită în era bisericilor de lemn, între anii 1936-1939 după proiectul arhitectului Ştefan Peternele.

Amsamblu mănăstiresc are în centru Biserica, iar lateral, chiliile. Pictura iniţială a fost opera lui I. Ivănescu cu vopsele aduse din Spania şi Italia, păstrându-se astăzi doar în turla mănăstirii. În anii dictaturii comuniste mănăstirea a fost transformată mai întâi în preventoriu TBC, apoi în tabără pentru copii după care a funcționat ca bază turistică, însuşi spaţiul bisericii fiind câţiva ani bar și recepţie. În jurul construcţiei iniţiale s-au ridicat  mai multe spaţii de cazare şi un restaurant ce a intrat, după 1993, în folosinţa mănăstirii.

Manastirea Sf AnaSfinţirea mănăstirii Sfânta Ana a avut loc la 2 decembrie 1990, de către P. S Episcop Damaschi Severineanul, vicar al Mitropoliei Olteniei.

Între anii 1993-1997 au avut loc ample lucrări de restaurare, refacerea picturii murale fiind realizată de Grigore şi Maria Popescu, iar sculptura catapetesmei, iconostaselor de sculptorul Costică Moroiul. În 1995 a fost deschis muzeul mănăstirii, dedicat ctitorului său Pamfil Şeicaru, iar în 1996 s-a încheiat construcţia clopotniţei. Hramul mănăstirii este Adormirea Sfintei Ana şi se prăznuieşte la 25 iulie.

Reluându-și traseul spre Bor, membrii Simpozionului Internaţional „Românii din afara graniţelor ţării” au ajuns la fraţii noştri din Timocul sârbesc, pe care îi salutăm cu mult drag.

Membrii simpozionului s-au strâns la o ”masă rotundă” cu tema „Identitatea românilor timoceni din perspectivă culturală europeană”, sprijinit de membrii Asociaţiunii  ASTRA.

DSCF8671”Masa rotundă” a avut ca invitaţi membri ai comunităţilor române din satele Văii Timocului, preoți români care se slujesc lui Dumnezeu cu mare dăruire, printre care se numără Preacucernicul Părinte Protopop Boian Aleksandrovici, vicarul Timocului, senatorul român Viorel Badea, care a susţinut că este aproape de românii din afara graniţelor şi a precizat că dorește să-i ajute, ca parte a statului român.

DSCF8663Dintre invitaţi dorim să-i amintim pe Tudor Nedelcea (Craiova), Slavoljub Gacovi (Serbia), Dragisa Kostadinovic (Serbia), Bojan Aleksandrovic (Mălainiţa, Serbia), Pedrag Balasevic (Bor, Serbia), Jasmina Glisic (Preşedinte al „Asociaţiei Părinţilor din Serbia) şi Ivo Gheorghiev (Vidin, Bulgaria).

Invitaţii au susţinut lucrări despre teritoriul formării limbii rumânilor, despre începutul mişcării de emancipare a românilor timoceni şi evoluţia istorică şi politică a spaţiului timocean, pe parcursul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, au mai fost prezentate lucrări despre 1700 de ani de la Edictul de la Milano ,,românii timoceni sunt în continuare prigoniţi”, s-au purtat discuții despre întroducerea limbii române în școlile din Timoc.

DSCF8656Evenimentelele de astăzi au fost transmise de televiziunile locale, dar și de televiziunea Română.

Delegatul parohiei Sfinții Voievozi Săvinești, dl. Ionuț Măriuța, directorul Centrului de Servicii Sociale “Samariteanul Milostiv”, s-a declarat încântat și emoționat de evenimentele desfășurate în cadrul acestui Simpozion.

Vom reveni cu noutăți.

Redacția Jurnal Spiritual

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here