Pelerin în ţara mea! – Mănăstirea Putna – filă de istorie

0
516

14„Să facem din Putna Ierusalim al neamului românesc şi din mormântul lui Ştefan cel Mare altar al conştiinţei naţionale”. Mihai Eminescu

 Aşezată la 72 de kilometri de vestita cetate de scaun a Sucevei, Sfânta Mănăstire Putna, prima şi cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, străjuieşte de peste cinci veacuri ţinutul legendar al Bucovinei.

Mănăstirea Putna

”Ştefan – vodă cel Bun, când s-au apucat să facă Mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârf de munte ce este lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul şi oltariul”. Ion Neculce

24

Lucrările de construcţie a bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului au început la 10 iulie 1466, după cucerirea cetăţii Chilia, şi s-au terminat în anul 1469. Slujba de sfinţire a avut loc în acelaşi an, la 3 septembrie, dupăbiruinţa de la Lipnic a Sfântului Ştefan asupra tătarilor: ”apoi s-a întors cu izbândă şi a venit să sfinşească hramul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu mâna Preasfinţitului mitropolit, chir Theoctist şi a episcopului Tarasie şi cu egumenii tuturor mănăstirilor. ” – Letopiseţul de la Putna II

De-a lungul veacurilor, Mănăstirea Putna a trecut prin numeroase încercări: incendii, cutremure, jafuri şi năvăliri străine, care i-au schimbat chipul cel dintâi.

În secolul al XVII-lea biserica mănăstirii era grav avariata.

Vasile Lupu o dărâmă şi o rezideşte până la ferestre. Pisania din pronaos aminteşte de lucrările de reconstrucţie ce au continuat sub domniile lui Gheorghe Ştefan şi Istratie Dabija, până în anul 1662. Deşi biserica refăcută urmăreşte îndeaproape panul şi proporţiile bisericii lui Ştefan ce Mare, pictura origială a fost pierdută pentru totdeauna.

25

Carte de istorie vie, Mănăstirea Putna nu este doar un loc în care se găsesc vestigii ale trecutului, ci şi un loc încărcat de memoria evenimentelor de seamă la care a fost tăcut şi credincios martor.

16

Între 14 şi 16 august 1871, Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Ciprian Porumbescu, A.D.Xenopol, Mihail Kogălniceanu şi-au înscris numele în Cartea de Aur a mănăstii prin Marea Serbare ce a avut loc aici, la împlinirea a 400 de ani de la sfinţirea bisericii Mănăstirea Putna. Cu acest prilej studenţii români au depus pe mormântul Sfântului Voievod Ştefan o urnă votivă cu pământ din toate provinciile româneşti.

Singura construcţie rămasă din vremea Sfântului Ştefan cel Mare este Turnul Tezaurului.

Aici erau adăpostite, în vremuri vitrege pentru ţară, odoarele de preţ ale mănăstirii şi averile boiereşti.

11

Printre vestigiile pe care Mănăstirea Putna le adăposteşte putem enumera: urna votivă, acoperământul de mormânt al lui Ştefan cel Mare, filă de manuscris din sec.XVIII, fragmente de manuscris psaltic din sec.XVI, cruce ferecată şi ripidă dăruită fr Sf.Voievod Ştefan cel Mare, Potir din sec XVIII, omofor din sec.XV, etc.

29

Biserica Mănăstirii Putna adăposteşte 12 morminte cu lespezi funerare, dintre care trei sunt voievodale.

Dintre acestea amintim:

–  mormântul ctitorului, Sf.Voievod Ştefan cel Mare

–   mormântul doamnei Maria Voichiţa, soţia lui Ştefan cel Mare şi fiica lui Radu cel Frumos, domn al Ţării Româneşti (1462-1475)

–   mormântul doamnei Maria de Mangop (1477), a doua soţie a Voievodului

–   mormântul fiilor lui Ştefan cel Mare, Bogdan şi Petru

–    mormântul lui Bogdan al-III-lea, fiul lui Ştefan cel Mare şi Domn al Moldovei (1504-1517),

–    mormântul doamnei Maria Cneajna, fiica Voievodului (1518)

–    mormântul lui Ştefăniţă (1527), nepotul Sf.Voievod Ştefan cel Mare

–   mormântul doamnei Maria, soţia lui Petru Rareş (1529)

–   mormântul Sf Ierarh Ilie Iorest

–   mormântu Episcopului Bucovinei, Isaia Baloşescu, fost stareţ al Putnei şi ctitor al Facultăţii de Teologie din Cernăuţi.

–   mormântul Mitropolitului Teoctist I al Moldovei (1478), cel care l-a uns ca Domn pe Ştefan cel Mare.

8

Iconostasul bisericii a fost realizat în anii 1771-1773, din lemn de tei sculptat şi poleit cu aur, din porunca şi osteneala Mitropolitului Iacov Putneanul.

18

Printre odoarele de mare preţ ale Mănăstirii Putna se află şi Icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului, adusă după tradiţie, de către Maria de Mangop.

15

Craniul Sfântului Ierarh Ghenadie, mare făcător de minuni, a fost dăruit mănăstirii de Ştefan cel Mare la 1 mai 1488, cu o cunună de argint aurit.

Mănăstirea mai adăposteşte şi părticele din moaştele sfinţilor: Sfânta Ana, Sfinţii Trei Ierarhi, Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Sf. Mare Mucenic Pantelimon, Sf. Ierarh Nectarie de Eghina, Sf. Serafim de Sarov, Sf. Cuvioşi Mucenici ucişi în Sinai şi Rait şi Cuviosul Arsenie.

3

Mănăstirea Putna dezvăluie vizitatorului o filă de istorie, cultură, credinţă, jertfă, slujire a lui Dumnezeu şi un semn al bunăvoinţei Lui faţă de noi.

 „Ştefan Vodă cel Bun multe războaie au bătut. Şi aşia să aude din oameni vechi şi bătrâni, că, câte războaie au bătut, atâtea mănăstiri cu biserici au făcut”. – Ion Neculce

 Aşa cum Sfântul Voievod Ştefan cel Mare are un loc aparte în sufletul românesc, „mănăstirea lui cea dragă” este datoare a chema neîncetat, prin rugăciune şi cuvânt, la împlinirea voii lui Dumnezeu cu nemul nostru.

Drumul spre aceasta sunt cuvintele îndemnului din icoana Sfântului Ştefan:

„Mai presus de tihna noastră stă datoria sfântă de a apăra fiinţa şi neatârnarea ţării noastre.

GALERIE  DE POZE

Redacţia Jurnal Spiritual

Foto: Cristian Constantin Buraga

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here