Mâna Sfântului Ioan Botezătorul, cea care L-a botezat pe Hristos

0
602
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI
mana Sf. IoanÎn data de 7 ianuarie, Biserica Ortodoxă prăznuieşte atât Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cât şi aducerea mâinii sale drepte, din Antiohia la Constantinopol.  Potrivit tradiţiei, Înaintemergătorul Domnului a fost înmormântat în cetatea Sevastia din Samaria. Sfântul Evanghelist Luca dorind să mute trupul lui Ioan de aici în Antiohia, nu a reuşit să obţină şi să mute decât mâna dreaptă a sfântului.

Istoricii Teodoret şi Rufinus menţionează că mormântul Sfântului Ioan Botezătorul a fost profanat în 362, în timpul împăratului Iulian Apostatul, o parte dintre moaşte fiind arse. Cealaltă parte a fost dusă în Ierusalim, apoi în Alexandria, unde, la 27 mai 395, a fost aşezată în biserica ce îi poartă numele.

Cronica lui Ioan Skylitzes (istoric bizantin din secolul al XI-lea) afirmă că mâna dreaptă a Sfântului Ioan Botezătorul a fost mutată în 956 din Antiohia la Constantinopol de către împăratul Constantin VII Porfirogenetul (913 – 959), pentru a fi depusă într-una dintre capelele Marelui Palat, mai precis, în biserica Maicii Domnului Peribleptos.

La sfârşitul secolului al XII-lea, Antonie de Novgorod, Arhiepiscop rus aflat în pelerinaj la Constantinopol, menţionează în scrierile sale, tot ceea ce cuprinde tezaurul acestei biserici, amintind şi mâna dreaptă a Sfântului Ioan Botezătorul.

Potrivit lui Du Cange, în 1263, Othon de Cicon, atestă prezenţa unei părticele din mâna dreaptă a Sfântului Ioan, la Abaţia Citeaux în Franţa.

Othon a asigurat refugiu lui Baudouin II, împăratul latin de Constantinopol, în 1261. În schimbul unei sume de bani, împăratul i-a oferit acestuia particule din sfintele moaşte.

De la anul 1404, datează mărturia unui ambasador spaniol, Clavijo, care atestă faptul că, mâna sfântă, încă se mai află în biserica Maicii Domnului Peribleptos din Constantinopol. După căderea Constantinopolului (1453), mâna Sfântului Ioan Botezătorul, împreună cu alte odoare, au fost confiscate de turci şi păstrate în trezoreria imperială.

sf IoanÎn anumite dosare fiscale turceşti, păstrate în arhivele Topkapi şi ale Ministerului Turc, se aminteşte că în 1484, mâna Sfântului Ioan a fost trimisă Ordinului Ospitalierilor din Rodos, prezenţi pe insulă, din timpul primului sfert al secolului al XIV-lea, de către sultanul Baiazid II (1481-1512), pentru a le câştiga bunăvoinţa. Aceştia au dus-o în insula Malta, unde şi-au stabilit sediul.

La anul 1799, a urmat transferul mâinii sfinte din insula Malta în Gatchina (Rusia). Mutarea s-a datorat faptului că împăratul rus Paul I (1796-1801) devenise marele maestru al ordinului maltez dar şi ameninţării războiului lui Napoleon. Evenimentul e pomenit în sinaxarele ruse în ziua de 12 octombrie. Din 1799 moaştele sfinte au aparţinut ţarilor ruşi, dar au fost scoase din ţară de către Maria Fiodorovna în 1917 pentru a o feri de furia anticreştină a bolşevicilor. Din acel moment, mâna dreaptă a lui Ioan Botezătorul a fost păstrată în Germania, Iugoslavia şi, în prezent, în biserica Mănăstirii Cetinje din Muntenegru.

În luna iunie a anului 2006, pentru o perioadă de două săptămâni, mâna dreaptă a Sfântului Ioan Botezătorul s-a întors în Rusia.

Sute de mii de pelerini s-au închinat la sfintele moaşte în catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova.

După Moscova şi Nijni Novgorod, sfintele moaşte au fost expuse spre închinare la  Ecaterinburg, Rostov, Minsk, Saint-Petersbourg şi la Kiev (Ucraina). În data de 16 iulie moaştele s-au întors în Muntenegru.

Se pare, totuşi că o parte din mâna Sfântului Ioan oferită, de către sultanul Baiazid II, Ordinului Ospitalierilor, a revenit în mâinile otomanilor spre sfârşitul secolului al XVI-lea. Aceasta se păstrează, în prezent, în Palatul Topkapi din Istanbul.

ferecaturaMoaştele, aşa cum le putem vedea astăzi, sunt protejate de o ferecătură medievală de tip occidental, din metal, care re-creează forma unui braţ într-o manieră realistă.

Această ferecătură este fără îndoială, lucrată într-un atelier veneţian. Putem observa pe ferecătură două peceţi în argint reprezentând leul veneţian şi crucea malteză din secolul al XVI – lea, epoca în care Ordinul Ospitalierilor a devenit Ordinul Cavalerilor de Malta.

Poziţia degetelor este binecunoscută. Este un gest de binecuvântare pe care îl întâlnim în arta bizantină dar şi ca gestul prin care Sfântul Ioan îl desemnează pe Hristos ca fiind “Mielul lui Dumnezeu”. Ferecătura cuprinde trei inscripţii. Prima, în jurul încheieturii mâinii: “Mâna lui Ioan Botezătorul”. Cea de-a doua, aflată pe degetul arătător, face referire la predica Sfântului Ioan care îl arată pe Hristos ca fiind Mesia: “Iată, Mielul lui Dumnezeu”. A treia, aflată la nivelul cotului, pomeneşte numele unui călugăr necunoscut: “O rugăciune a robului lui Dumnezeu Daniel”.

De asemenea, părticele din mâna dreaptă a Sfântului Ioan se mai află la Mănăstirea Dionisiu din Muntele Athos, precum şi la mănăstirea coptă Sfântul Macarie cel Mare din Sketis, Egipt.

Sursa: apologeticum.ro

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here