Lumea giganţilor de gheaţă
Werfen, Salzburg
Lungă de 42 km, Eisriesenwelt („Lumea giganţilor de gheaţă”) este cea mai mare peşteră de gheaţă din lume.
Alpii austrieci dețin în ascuns în adâncurile lor secretul magnific al unei frumuseți ireale, înghețate cu milenii în urmă. Aici există o peșteră unică în lume, care fură mințile și imaginația celor îndeajuns de norocoși să-i calce pragul.
Un extraordinar fenomen natural o salvează de verile tot mai toride din ultimii ani.
Are o lungime de peste 42 de kilometri si este cea mai mare peșteră de gheață din întreaga lume. Dacă intrați în ea, aveți mare grija! Cunoscătorii spun de spre ea (pe bună dreptate), că are puterea de a vă fura fără de veste imaginația, mintea, visele, dorințele, până când veți ajunge supușii Mărețului Regat de Gheață din Eisrisenwelt! Garantat, vă veți reîntoarce…
Este plină de straturi formate natural de gheaţă curbată, picurată, provenită de la zăpada de la suprafaţă care se prelinge în peşteră prin crăpături şi crevase, solidificându-se la contactul cu temperaturile scăzute ale grotei.
Luminile strălucitoare, pe bază de magneziu, pun în evidenţă formaţiunile de gheaţă, impresionându-i pe vizitatori.
Getreidegasse 21, Werfen. Eisriesenwelt se găseşte la 40,3 km sud de Salzburg. Peştera este deschisă vizitatorilor din mai până în octombrie. Să vă luaţi haine groase; în peşteră sunt sub 0ºC, chiar şi în timpul verii. N 47.50778 E 13.189722
Peștera Eisriesenwelt se află în inima masivului Hochogel care aparține lanțului muntos Tenngerbirge din Alpi.
Munții Tenngerbirge s-au format relativ recent, la scară geologică, în Terțiar, în perioada glaciațiunii Wurm din Pleistocenul european. Acest lanț muntos este, de fapt, cel mai întins platou carstic din Alpii Salzburgului, peștera Eisriesenwelt, fiind situată la baza platoului.
Cu toate că are o lungime totală de peste 42 km, doar primul kilometru de la intrare este format din gheață, acesta fiind și singurul segment din peșteră unde este permis accesul turiștilor.
Cei 41 de kilometri care șerpuiesc în adâncurile misterioase ale muntelui traversează doar straturi de calcar. Geneza Peșterii Giganților de Gheață (cum au numit-o dintotdeauna localnicii pe baza legendelor) este una deosebit de interesantă, parcurgerea sa dovedindu-ne încă o dată activitatea „artistică” de care dau deseori dovadă elementele Naturii: apa, pământul, focul, vântul. În cazul de față, doar apa și pământul, gheața și calcarul.
Peștera Eisriesenwelt s-a format prin intermediul râului Salzach, care și-a croit drum în inima muntelui, peste întregul fenomen de erodare a apei suprapunându-se venirea subită a glaciațiunii Wurm.
Dacă vârsta peșterii în ansamblul ei este cuprinsă între 50-100 milioane de ani, porțiunea de gheață de la intrare care fură imaginația vizitatorilor, are vârsta de doar câteva mii de ani…
Deoarece intrarea în peșteră este deschisă tot timpul anului, inclusiv vara, specialiștii s-au întrebat pe bună dreptate de ce pe timpul verii, porțiunea de gheață de la intrare nu se topește?
Răspunsul rezidă din topografia subterană a peșterii. Gheața peșterii s-a format în urma zăpezilor aduse de către vânturile iernii, topite inițial de temperatura din interior pentru a fi reînghețate de către geruri. Eisriesenwelt este, de fapt, un labirint de peșteri formate în timp, primele crevase și crăpături apărând acum multe milioane de ani și devenind cu timpul din ce în ce mai extinse sub actiunea necruțătoare a reacțiilor chimice ale elementelor și a eroziunii apelor.
Din punct de vedere strict carstic, Eisriesenwelt este o așa numită „peșteră dinamică”.
Coridoarele și crevasele se interconectează unele cu altele de la intrarea joasă a peșterii, până spre deschizăturile înalte din tavan. Acest fenomen natural permite de la sine absorbirea și recircularea aerului din exterior, similar cumva cu efectul unui banal horn.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, peșterile erau cunoscute și prețuite doar de către vânători și braconieri.
Pentru lumea științifică, descoperirea sa a avut loc în anul 1879, când Anton Posselt, un naturalist pasionat din Salzburg, a parcurs de curiozitate o distanță de 200 metri în interiorul peșterii, descoperind astfel, în mod oficial, „Peștera Giganților de Gheață”. Peștera era, evident, cunoscută și de către localnicii care erau convinși că reprezintă una dintre intrările spre Iad, neavând curajul nici măcar să-i treacă pragul.
Lămpile cu ulei luminează stalactitele celei mai mari peşteri de gheaţă din lume.
V-ar mai putea intersa și aceste articole sau acesta.
Sursa: Atlas Obscura – Ghidul exploratorului minunilor ascunse ale lumii, scris de Joshua Foer, Dylan Thuras şi Ella Morton