Suntem obișnuiți să citim în ziare, știri care nu oferă o perspetivă fericită asupra lumii înconjurătoare. Însă, noi studii demonstrează contrariul, limba fiecarei natiuni tinde să ia o curbă pozitivă, conform Live Science.
Tehnica Big Data
O echipă de oameni de știință au folosit tehnica Big Data pentru a examina o cantitate masivă de date din zece limbi. Au studiat de la feed-uri Twitter în coreeană, la literatură rusă. Astfel au constatat că cele mai frecvent utilizate cuvinte în fiecare limbă erau denaturate spre pozitiv.
Potrivit autorului studiului, Christopher Danforth, matematician la Universitatea din Vermont, această interferență pozitivă în limbajul uman, „nu este ceea ce oamenii cred atunci când au citit ziarul, au ascultat muzică la radio sau au citit comentarii pe YouTube”.
În urma analizării datelor lingvistice, Danforth și echipa sa au dezvoltat un joc interactiv „metru de fericire” pentru a măsura emoțiile utilizatorilor rețelei de socializare Twitter, pe care apoi le-au comparat cu cele obținute diferite regiuni ale continentului american.
Conceptul de la care au pornit este mai vechi. În 1969, psihologii de la Universitatea din Illinois au venit cu ideea. Ea a fost denumită ipoteza Pollyanna. Potrivit acesteia oamenii au o tendință universală de a folosi cuvintele pozitive mai des decât pe cele negative. Dar aceste constatări s-au bazat pe studii de mici dimensiuni.
Cercetătorii au analizat miliarde de cuvinte din limba engleză, spaniolă…
În noul studiu cercetătorii au analizat miliarde de cuvinte din limba engleză, spaniolă, franceză, germană, portugheză braziliană, coreeană, chineză (simplificată), rusă, indoneziană și arabă. Cuvintele au venit din zeci de surse, de la canale de știri. Au fost din social media, site-uri web, televiziune și filme subtitrări, la versuri muzicale. Ei au identificat aproximativ 10.000 din cele mai frecvent utilizate cuvinte înfiecare limbă. Au cerut vorbitorilor nativi să evalueze aceste cuvinte pe o scară de la 1 la 9, în cazul în care 9 a fost o față zâmbitoare, 1 a fost un chip încruntat, și 5 a fost neutru. De exemplu, vorbitori de limba engleza evaluat cuvântul „râs”, la 8,50, iar cuvântul „terorist” la 1.30.
În medie, raitingurile au arătat că supremația o dețin căutările Google pe site-uri spaniole; ele au avut cel mai mare scor pentru fericirea cuvintelor, urmată de căutările pe același motor, dar în limba portugheză. Cu toate astea imaginea de ansamblu a studiului arată că în toate limbile și tipurile de texte, scorul median pentru cuvinte pozitive a fost mai mare de 5 pe scara de la 1 la 9. Cu alte cuvinte, oamenii folosesc cuvinte fericite mai des decât cuvinte triste, spun cercetătorii.
„Moby Dick” vs. „Contele de Monte Cristo”
În plus față de clasamentul cuvintelor, cercetătorii au creat un instrument on-line numit hedonometer. Acesta poate urmări postările pe Twitter în timp real. Potrivit acestuia, în perioadele în care lumea a fost zguduită de tragedii, acesta a înregistrat goluri de fericire. Unul a fost în timpul sărbătorilor de iarnă; au fost înregistrate salturi de pozitivitate și bucurie. De asemenea, instrumentul poate urmări și fluxul și refluxul de fericire pe parcursul unei cărți. În timp ce „Moby Dick” a obținut, spre final scoruri minime, romanul lui Alexandre Dumas „Contele de Monte Cristo”, se încheie cu un scor mare de fericire.
Chiar dacă instrumentul nu poate substitui sondajele, ar putea fi util pentru jurnaliști sau experți politici, pentru a testa opinia publică cu privire la diferite evenimente, a spus Danforth.
Cercetarea a fost publicată pe 09 februari,e în revista Proceedings a Academiei Naționale de Știinte.
Emanuela Popa
