Se spune că un împărat umblând prin împărăția sa a văzut câte pricini pornesc de la vinul tulburător de minte, și iute curgător pe gât. A hotărât atunci să încerce să stârpească copăcelul blestemat al viței de vie. Cu timpul, împăratul a murit și alții i-au luat locul în scaun. Apoi, odată, un crai din țara aceea a pornit la vânătoare prin codru până a dat de un urs, care s-a luat după el. Așa a ajuns la un schit unde trăia un călugăr bătrân. Cum auzi gălăgia, călugărul ieşi din chilie, vede ursul și pe acel care-l goneşte. Se dezbracă de haina călugărească, își suflecă mânecile, iese înaintea ursului, îl prinse de urechi, iar acesta începu să tremure ca un miel.
Văzând acestea mult s-a minunat împăratul și l-a întrebat pe călugăr de unde are atâta putere?! Acesta i-a răspuns, că are un butuc de vie, o tufă dătătoare de puteri, care face struguri la vreme de toamnă, la mijlocul ei. Prisosul ce-i rămâne după ce se satură de mâncat, îl strânge și îl pune în pod, de are tot anul.
Când a venit împăratul de la vânătoare a dat poruncă tare: „De azi înainte tufa de viță de vie să aibă slobozenie să crească peste tot cuprinsul împărăției, împărtășindu-se oricine din darurile ei, dar numai atât ca să fie vrednic de a apuca și ține ursul de urechi, ci nu mai mult!”
Citate cu „sucul” din viță de vie:
La primul pahar, omul bea; la al doilea pahar, omul bea vin; iar la cel de-al treilea, vinul îl bea pe om!
Vinul intră, secretul iese!
Vinul pe om nu-l omoară, dar ca pe un câine îl doboară.
Să bei vinul, dar să nu te bea.
Laptele tinerilor e vinul bătrânilor.
Pâinea te întăreşte, vinul te înveseleşte.
Vinul te îmbată dar linguşitorul şi mai rău!
Vinul din viţă de vie uneori te învie!
Sursa: moldovenii.md
Jurnal Spiritual
