Antim Ivireanul – date generale, nașterea, viața ca mirean – Personalitate a artei tipografice și a începuturilor literaturii moderne – Mănăstirea Snagov și Școala de meșteri tipografi – Prima apariție a Noului Testament în limba română – Mitropolit al Țării Românești
Antim Ivireanul – date generale
Am achiziționat recent de la Mănăstirea Dealu cartea „Sf. Ierarh martir Antim Ivireanul – Misionar și om de cultură în slujba bisericii și a neamului românesc”. Cartea este o culegere de referate pe tema vieții și activității acestui sfânt misionar al ortodoxiei, semnate de personalități ale lumii spirituale, culturale și științifice târgoviștene și naționale. Am descoperit o personalitate complexă și o viață trăită cu înțelepciune.
Antim Ivireanul s-a născut în Iviria, Georgia de astăzi, iar la 16 ani. În urma incursiunilor turcești, a fost vândut ca sclav la Constantinopol. Patriarhia Ecumenică l-a răscumpărat, iar Andrei, cum se numea ca mirean, a trăit pe lângă aceasta câțiva ani și a deprins meșteșugul tipăririi cărților. Tot acesta este locul unde învață turca, greaca și araba. În 1690, la solicitarea lui Constantin Brâncoveanu, vine în Țara Românească și, schimbându-și numele în Antim, preia activitatea tipografiei Mitropoliei Bucureștilor.
Antim Ivireanul este considerat o personalitate a artei tipografice și a începuturilor literaturii moderne. A fost un mare tipograf, gravor, editor, miniaturist, predicator, orator și un renumit ctitor de lăcașuri sfinte. Pe lângă cărțile tipărite sub egida lui, el îmbogățește literatura și cu titluri proprii în care vorbește cu mândrie despre originile sale. Dintre ele, amintesc „Antim georgian de neam”, „Antim ieromonahul, tipograful din Iviria”, „Antim din Iviria”.
Tipografia de la Mănăstirea Snagov
În 1694, ca egumen al Mănăstirii Snagov, pune bazele unei tipografii unde se tipărește în mai multe limbi și înființează o școală de meșteri tipografi. Timp de șapte ani se tipăresc aici 15 cărți, printre care „Evangheliar românesc”, „Manual despre câteva nedumeriri și soluții”, „Antologhion”, „Discurs panegiric despre împăratul Constantin”, „Gramatica slovenească”. În 1700 apare o însemnată lucrare de morală creștină, „Floarea darurilor”. În anul 1701 se întoarce la București, își continuă activitatea tipografică, iar în 1705 este numit episcop la Râmnic.
În 1703 se ocupă de prima apariție din Țara Românească a Noului Testament în limba română. Vine în sprijinul celor care doreau să asculte slujbele în românește și tipărește un „Acatist”. În total a tipărit 63 de cărți necesare activității pastorale, atât pentru românii din Țara Românească, cât și pentru cei din Ardeal, sprijinindu-i și întărindu-le credința. S-a ocupat de lucrarea intitulată „Lumina”. L-a trimis pe ucenicul său Mihail Ștefan la Alba-Iulia pentru a tipări „Bucoavna” și „Chiriacodromion”. Nu i-a uitat nici pe ortodocșii din Răsărit, de limbă greacă, arabă sau georgiană. Lor le-a oferit tipografii la Tbilisi și Alep și o serie de volume liturgice. Antim Ivireanul considera că „rezistența prin cultură este cea mai eficientă formă de apărare a ortodoxiei față de presiuni istorice.”
Didahiile – capodoperă oratorică
Erudit teologic și laic, el a înnoit limbajul omiletico-catehetic românesc „Didahiile” sunt considerate adevărate capodopere oratorice, arătând cât de curată, concisă, elegantă și vie este limba noastră. Este deschis și către cartea laică, văd lumina tiparului „Gramatica slovenească” și „Floarea darurilor”. În 1700 apare romanul „Alexandria”. În 1713 este publicată o scriere foarte populară numită „Fiziolog”. Datorită vastei sale culturi și a simțului pentru limbi străine, Antim Ivireanul introduce în limba română numeroase neologisme.
Antim Ivireanul – Episcop de Râmnic și Mitropolit al Țării Românești
În 1705, redevine episcop de Râmnic, își mută utilajele necesare tipăririi la Snagov și își continuă munca tipografică. În 1708, mitropolitul Teodosie lasă prin testament recomandarea ca Antim Ivireanul să fie urmașul său ca mitropolit al Țării Românești. Înscăunarea sa are loc la 22 februarie. Mută tipografia de la Râmnic la Târgoviște, revigorând tiparul târgoviștean, unde timp de cinci decenii nu s-au mai tipărit cărți.
Antim Ivireanul ajută la renașterea vieții culturale târgoviștene. Astfel, el instalează o nouă tipografie pe lângă Mitropolia Târgoviște cu secții de limbă română și limbă greacă. Prolifica sa activitate pe tronul mitropolitan al bisericii muntene, face ca Sfântul Ierarh Antim Ivireanul să fie considerat „unul dintre cei mai mari și mai importanți ierarhi ai bisericii, ce a produs o extraordinară înnoire spirituală și culturală, ancorând biserica munteană în cele mai noi realități ale timpului său.” A iubit neamul cu devotament, a înțeles paradigma geo-politică a vremii sale, a militat pentru coalizarea creștinilor contra ofensivei turcești. Despre restul vieții sale vă invit să descoperiți în timpul lecturii dvs..
Te invit să citești și Credința te vindecă.
Mihaela Mușetescu
