Leagănul copilăriei: ”Povestea celor trei purceluși”

0
11403
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

Au fost odată trei purceluși, trei fraţi, toți mici, de culoare roz, cu codițe vesele ți toate la fel.

Pe purceluși îi chema Nif-Nif, Naf-Naf și Nuf-Nuf.

Și, pentru că iarna era foarte aproape, iar purcelușii nu aveau acasă, ei s-au gândit să caute loc bun, unde să își facă fiecare câte o căsuță. Așa că au pornit fiecare în căutarea acelui loc.purcelus1Au ajuns în apropierea unei păduri, pe lângă care care trecea și o apă. Le-a plăcut locul, așa că au rămas aici.

Nif-Nif, a hotărât că ar fi cel mai simplu și mai repede să-și facă o căsuță din paie. Fără să mai ceară sfatul fraților săi, s-a apucat de treabă și, spre seară, coliba lui era gata. Îi părea bine că și-a terminat treabă atât de repede și că acum se potea juca liniștit.

Nuf-Nuf și-a construit și el căsuța în apropiere. Ca să fie mai trainică și mai călduroasă, a construit-o din scânduri subțiri.

– Să mergem la Naf-Naf și să vedem ce fel de casă și-a construit el, a spus Nuf-Nuf către frățiorul său.

– Să mergem să vedem, i-a răspuns acesta.

Naf-Naf, de mai multe zile, era ocupat de construirea casei. El a cărat pietre și a frământat lutul, iar acum, pe îndelete, își construia o casă trainică.

– Ce faci tu aici? Au strigat mirați, Nif-Nif șu Nuf-Nuf. Îți construiești o casă pentru purcei sau o cetate?

Dar Naf-Naf își vedea de treabă și cânta:

„Sunt purcelul cel isteț,

Căci din pietre fac pereți,

Nici o fiară cât de rea

Nu va sparge ușa mea”.

– Despre ce fiară vorbești? A întrebat Nif-Nif.

– Despre lup, a răspuns Naf-Naf.

– Ești un fricos, a adăugat Nuf-Nuf

Nif-Nif și Nuf-Nuf au plecat cântând. Au mers fiecare la căsuța lui.

Lupul cel rău stătea însă la pândă…

Nif-Nif a primul care a avut cu cumătrul lup. Într-o zi, pe când stătea și se odihnea în căsuța lui, i s-a întâmplat să îl viziteze lupul. Și nici n-a apucat Nif-Nif să închidă ușa, că fiara a și început să urle:

– Deschide ușa imediat! Altfel, voi sufla așa de tare, încât toată casa ți se va spulbera.

Nif-Nif nu putea să mai vorbească de frică ce îi era! Atunci lupul a început să sufle. În scurtă vreme, căsuța s-a desfăcut din toate părțile. Bietul Nif-Nif! Abia a scăpat din ghearele lupului. Într-un suflet a alergat către căsuța lui Nuf-Nuf, strigând:

– Lupul! Ajutor! Mă prinde lupul!

Nif-Nif și Nuf-Nuf s-au repezit în casă și au încuiat ușa.

– Deschideți! Mârâia lupul. O să vă mănânc pe amândoi!

Și a început să sufle cu putere. Pereții se cutremurau și, într-o clipă casa s-a înclinat și s-a dărâmat.

purcelus2Îngroziți, purcelușii au fugit. Lupul îi ajungea din urmă cu salturi mari. Chiar era gata să-l prindă pe Nif-Nif de un picioruș.

Nif-Nif și Nuf-Nuf, mai mult morți decât vii, au ajuns la casa lui Naf-Naf.

Fratele i-a lăsat să intre. Bieții purceluși erau atât de speriați, că nu mai puteau să spună nimic. Ei, în tăcere, s-au băgat sub pat.

Naf-Naf a priceput repede că i-a fugărit lupul. A încuiat ușa cu zăvorul, s-a așezat pe taburet și a început să cânte tare:

Nici o fiară cât de rea,

Nu va sparge ușa mea!

– Deschide imediat! Se auzi vocea lupului.

– Nici nu mă gândesc! A răspuns Naf-Naf.

– Așa! Am să vă mănânc pe toți trei!

Lupul a tras aer în piept și a suflat cât a putu de tare. Oricât a suflat, nici o piatră nu s-a clintit din loc. Casa stătea ca o cetate.

– Stați voi așa! Am să intru pe coș. Nici să nu vă gândiți că nu vă voi mânca, spuse lupul plin de furie.

Încetișor, s-a urcat pe acoperiș. Îndată ce a început să coboare pe coș, purcelușii au auzit mișcarea.

Naf-Naf cel isteț, a ridicat ceaunul ce fierbea pe foc.

– Vă rugăm poftiți, domnule lup! A spus Naf-Naf, făcându-le cu ochiul fraților săi.

Lupul cel negru ca un cosar s-a prăbușit drept în apă fiartă din ceaun!

Niciodată n-a simțit lupul o asemenea durere! Ochii i-au ieșit din cap, tot părul i s-a ridicat de groază.purcelus4Cu un urlet înfiorător, lighioana a zburat prin coș, înapoi pe acoperiș, de acolo s-a rostogolit pe pământ, s-a dat de patru ori peste cap, s-a târât pe coadă și a plecat în pădure.

Iar cei trei purceluși îl priveau din urmă și se bucurau că au reușit cu dibăcie să-l învețe minte pe lupul cel rău.

De acum încolo Nif-Nif, Nuf-Nuf și Naf-Naf au trăit sub același acoperiș, în bună înțelegere.

 Serghei Mihailov, Antologie de texte literare, Editura Aramis, București 2001

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here