Lansare de carte: Povestea unei fete care a supravieţuit Holocaustului, lansată la editura Pandora M

0
220
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

helga“Jurnal 1938 – 1945. Povestea unei fete care a supravieţuit Holocaustului”, de Helga Weissova, apărut la editura Pandora M, a fost lansat la librăria Cărtureşti-Verona din Capitală. Autoarea, în vârstă de 86 de ani, a fost prezentă online la eveniment.

Aflată la Praga, Helga Weissova a intrat în direct prin skype cu auditoriul şi a mărturisit că intenţionează să continue acest volum pentru a putea oferi cititorilor săi şi o continuare a ceea ce a urmat după ce a scăpat din lagărele naziste.Ea a răspuns întrebărilor mai multor tineri veniţi la lansarea cărţii, prilej cu care a spus că ”libertatea regăsită” de ea era mult diferită atunci de cum o înţelegeau oamenii vremii, relatează Agerpres.

”Libertatea era percepută că fiecare face ce vrea, la fel cum a fost şi în 1989. Nu sunt de acord cu această definiţie a libertăţii. Când m-am întors am spus în sfârşit acasă, dar nu mai era la fel. Eram alte persoane, nu mai aveam acces în casă, am început totul de la zero.(…) Am crezut că totul este altfel, am fost bucuroasă că am supravieţuit războiului, că a supravieţuit şi mama şi primul gând a fost dacă trăieşte tata. Traumele războiului au fost depăşite greu, dar am refuzat să uit, am vrut să depăşesc problemele, dar nu să îngrop trecutul. Pentru că nu trebuie să uităm, pentru a nu se mai întâmpla”, a explicat ea.

Cartea Jurnal a fost scrisă între anii 1938-1945 de Helga Weissova, pe vremea când avea numai nouă ani. Autoarea a spus că şi-a aşternut gândurile şi experienţele pe foi, apoi pe caiete de şcoală.

”Jurnalul reprezintă o imagine credibilă şi realistă a vremii în care a trăit, s-a maturizat şi a murit generaţia mea. Am scris acolo multe, multe, unele dintre ele le-am uitat, asupra unor lucruri am păstrat tăcerea sau le-am distorsionat intenţionat. Îmi plăcea curăţenia, nu vreau să las dezordine în urma mea”, a mai adăugat ea.

Magdalena Mărculescu, director editorial Grupul Editorial Trei, s-a declarat impresionată de profunzimea cărţii.

”Primele trei pagini redactate de mâna unui copil mi s-au părut de o profunzime fantastică. Faptul că am regăsit această luciditate în mintea unui copil care nu înţelegea ce se întâmplă politic şi nu înţelegea cauzele izolării m-a marcat profund. Un alt lucru a fost trecerea firească între stările dramatice şi descrierea condiţiilor grele de foame, frig şi încercarea lor de a avea discuţii culturale. Speranţa de a trăi, prezentă în fiecare pagină a cărţi, a fost fantastică”, a declarat Magdalena Mărculescu.

6640787

Scurtă biografie

Helga Hoskova-Weissova, născută în 1929, este o artistă cehă de origine evreiască, supravieţuitoare a Holocaustului.

În 1938, Helga, elevă în Praga, familia ei şi alţi 45.000 de evrei din oraş s-au confruntat cu primul val al invaziei naziste. Tatălui său i s-a interzis să lucreze, iar ei să meargă la şcoală. Pe măsură ce vedea pe viu ororile naziştilor, Helga a început să-şi însemneze experienţele într-un jurnal. În 1941, Helga şi părinţii săi au fost trimişi în lagărul de concentrare de la Theresienstadt. Acolo ea a continuat să scrie despre barăcile sordide, raţionalizarea nemiloasă a hranei şi execuţii – dar şi despre speranţa la care n-a renunţat, chiar şi în cele mai cumplite condiţii.

La 15 ani a fost mutată, împreună cu mama sa, în lagărul de la Auschwitz. Aici prizonierii au fost ”sortaţi” chiar de către Josef Mengele: la stânga, cei care mergeau la cuptoarele de incinerare, la dreapta, cei care erau cruţaţi. După zece zile a fost deportată la Freiberg, lângă Dresda, scăpând iarăşi cu viaţă, în urma unui marş forţat de 16 zile. Din cei 15.000 de copii sub 16 ani închişi la Theresienstadt şi trimişi apoi la Auschwitz, doar 100 au supravieţuit.

Folosindu-şi talentul pentru desen şi pictură, Helga a scris jurnalul ilustrat cu imagini din viaţa sub ocupaţie nazistă.

Păstrat de unchiul ei, care l-a ascuns în peretele unei barăci din lagărul Theresienstadt, jurnalul a fost completat ulterior cu evocări ale experienţelor din lagărele de la Auschwitz, Freiberg şi Mauthausen.

Ana Grama

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”] [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here