Maxime şi cugetări patristice – Sf. Ioan Gură de Aur

0
418

Lăcomia - aforismeLăcomia, lauda, jurămintele – sunt pacate care vorbesc despre noi. Aici, o scurta prezentare a catorva dintre ele si alte aforisme….

Jurământ

Si mai întâi de toate instruiƫi-vă limba să se cureţe de jurăminte. Nu vorbesc [doar] de jurămintele false, ci şi de cele formale şi uşuratice care sunt spre paguba celor ce le fac. Căci zice: „S-a spus să nu juri strâmb. Eu însă vă spun să nu vă juraţi deloc” (Mt. 5, 33-34). Ai auzit? „Să nu juri deloc!” De acum  abţine-te să mai iscodeşti legile Stăpânului, încrede-te în Cel  ce a poruncit şi curăţeşte-ţi în întregime mintea. [58, 42] I

Lauda

După cum este cea mai mare nerozie să vorbeşti despre faptele tale de laudă când nu te sileşte nimeni, tot aşa este trădare să taci asupra faptelor tale când eşti silit, forţat. [45, 10].

Cel sărac face tot ce-i stă în putinţă ca să se îmbrace cu haine frumoase nu pentru altceva decât ca să fie lăudat de oameni. [57, 13]

Deci, dacă a nu răsplăti răul cu rău este o mare virtute, cu atât mai mare este a vorbi de bine pe cei ce ne defăima, a lăuda fiind batjocoriţi, a face bine celor ce ne urăsc. [48, 22]

Cel ce ştie a se lăuda în Domnul niciodată nu se va îngâmfa, ci pururea va fi cumpătat şi în toate va fi mulţumit. [49, V]

Deci, iubiţilor, să nu căutăm laudele altora, căci prin aceasta noi batjocorim pe Stăpânul nostru, fiindcă trecem pe lângă Dânsul ca şi cum n-ar fi destoinic a ne admira zilele noastre şi alergăm la laudele celor deopotrivă cu noi. [49, XII]

Lăcomia

Lăcomia aduce pe îndrăgitorii ei într-o stare cu mult mai proastă decât a ocnaşilor din minele de metale. După cum aceia întruna muncesc din greu în întuneric, închişi şi legaţi, tot aşa şi lacomii, săpând în peşterile iubirii de argint şi neavând nici o silă de undeva, ei singuri îşi trag osânda, pecetluindu-se pe sine cu legături nedezlegate. [49, XXIII]

Dacă nu chiar de la început a arătat o astfel de lăcomie,tu să nu te minunezi, fiindcă nici beţivii nu se înfierbântă de la început, ci, după ce îşi umplu pântecele de băutură, încă mai grozav li se aprinde pofta de băut. Tot aşa şi aceştia, cu cât îşi vor strânge mai multe bogăţii, cu atâta ei se găsesc parcă în mai mare sărăcie şi cei ce îşi agonisesc mai mult, aceştia sunt mai cu seamă cei săraci. [49, XXXIX]

Ai văzut cum aurul nu lasă pe oameni ca să fie oameni, ci îi preface în fiare sălbatice şi draci? Ce ar putea fi mai de jelit decât bogatul. El in fiecare zi se roagă şi doreşte a fi foamete, ca astfel să câştige el aur mult ? Patima lui îl duce la cele potrivnice omenirii întregi, căci nu se bucură pentru că a câştigat din belşug roade, ci tocmai de aceasta se întristează, fiindcă a câştigat mult. [49, XXXIX]

Dacă furi şi răpeşti averile altora, Dumnezeu te socoteşte la fel cu ucigaşii.

Nu spun cu asta să miluieşti jefuind, ci, după ce ai izgonit din tine lăcomia, să foloseşti averea miluind şi ajutând. De nu încetezi cu jaful, nici milostenie nu faci, chiar dacă s-ar părea că faci. De-ai arunca în mâinile săracilor bani cu nemiluita, dar dacă furi şi răpeşti mai departe averile altora, Dumnezeu te socoteşte la fel cu ucigaşii. De aceea, trebuie mai întâi să ne depărtăm de lăcomie şi apoi să miluim pe cei din nevoi. [44,11]

Lacomul nici nu suferă a auzi şi nici a vorbi cineva despre vreo problemă străină banilor. El se gândeşte numai la procente şi la procentele procentelor, la câştiguri necinstite; la tocmeli urâte şi la afaceri meschine şi hrăpăreţe, fiind contra tuturor ca şi un câine, pe toţi urând, pe toţi dispreţuind, cu toţi luptându-se fără nici o cauză, revoltându-se contra săracilor care cutează a-i cere vreun ban, invidiind pe cei bogaţi şi, într-un cuvânt, neavând dragoste şi plăcere de nimeni. [48,13]

Pe lacom şi pe răpitor? Dar ce poate fi mai neruşinat ca ochii acestora? Ce poate fi mai fără ruşine şi mai cinic ca aceştia? Nu atât de neruşinat este câinele ca unul din aceştia, când răpeşte cele ale altora. Ce poate fi mai spurcat ca mâinile acestora? Ce poate fi mai nesăţios ca gura lor, care toate le înghite şi niciodată nu se mai satură? [49, IX]

Cel ce doreşte mai mult este cel mai mare sărac.

Căci, de pildă, lăcomia este un aluat vechi, şi oriunde ar cădea, în orice casă ar intra, o face necurată. Chiar de ai stăpâni ceva cât de mic prin nedreptate, întreaga avere ţi-a dospit-o acel puţin aluat. Pentru aceea, de multe ori, cele puţine băgate rău scot pe cele multe câştigate bine. Nimic nu este mai putregăios ca lăcomia. [49, XV]

Aşadar, cu cât cineva va câştiga mai mult, cu atât se face mai săra. Cel ce doreşte mai mult este cel mai mare sărac. Când cineva are o sută de talanţi, nu este tocmai atât de sărac. Când are o mie de talanţi, atunci mai cu seamă este sărac. El nu se mai mulţumeşte cu mii ca la început, ci i se pare că are nevoie de milioane. [49, XIV]

Căci beţivii sunt mai lipsiţi de minte decât necuvântătoarele. Cum? Ȋţi spun eu. Dobitoacele, când însetează, îşi împlinesc pofta doar cât este nevoie şi s-ar ruşina să depăşească trebuinţa. Dar oamenii cei cuvântători nu ƫin seama cum să-şi potolească setea. Ei tin cum să se bălăcească mai tare în vin, şi aşa se aruncă într-o cumplită pierzanie. Căci după cum o corabie foarte încărcată se cufundă degrab, tot aşa şi omul care trece peste hotarul trebuinţei şi adaugă stomacului o povară mai mare îşi îneacă mintea şi desfigurează gingăşia sufletului. [62, 13]

Lege

Orice lege are menirea de a împiedica numai faptele rele izvorâte din lenea şi trândăvia omului şi nu făgăduiesc câtuşi de puţin a tăia din rădăcină cele după fire, fiindcă nici nu e cu putinţă. [48, 12]

Legea dumnezeiască

N-am spus toate acestea fără rost, ci ca să arăt că Legea dumnezeiască nu e grea, nu e împovărătoare, nu e plină de osteneli şi nici cu neputinţă de îndeplinit. [19, 6]

Legea naturală

Dumnezeu a plăsmuit şi legea naturală, şi pe om, şi pe acea lege a aşezat-o în el, stabilindu-i astfel un convieţuitor sigur cu întreaga natură. [48, 12]

Maxime şi cugetări patristice, Sf. Ioan Gură de Aur, Protosinhel Teodosie Paraschiv

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here