Texte inedite – Julio Cortazar – Despre lecturile unui scriitor (2)

0
99

interviu cărți cortazarAcest articol despre Julio Cortazar are legătură cu cel de aici.

Julio Cortazar – Fragment dintr-un interviu cu celebrul scriitor apărut în anii ’80 în revista de cultură hispanică „Cuadernos hispanoamericanos”, acordat Sarei Castro-Klaren, profesor de literatură și cultură latino-americană. Julio Cortazar din ipostaza de cititor.

Partea a II-a – Lecturile lui Julio Cortazar
Reporter

Obișnuiești să citești multe ziare și reviste? Studiind volumele tale am rămas cu impresia că ai citit lucrări de fizică, de chimie și matematică. Te referi la tot felul de lucruri despre mari personalități din aceste domenii. Cineva a făcut observația că ar putea fi vorba de un fel de „turism prin știință”, practicat astăzi de mulți scriitori. Până la ce punct ești interesat de știință?

Julio Cortazar

Nu sunt un mare cititor de ziare și reviste. Dar, pentru că le primesc acasă într-o cantitate enormă, am înțeles în final că revistele, cele latino-americane în special, sunt importante în măsura în care, printr-o lectură în diagonală, o privire generală asupra sumarului și o aruncătură de ochi peste articolele mai importante, reprezintă o punere la curent cu foarte multe lucruri pe care cărțile și simpla informare nu pot să ți-o dea.

Aș vrea să lămurim acum o problemă, fiind o chestiune de onestitate. Menționarea unor fizicieni, a unor oameni de știință ca Planck și Heisenberg, din cărțile mele, corespunde, este adevărat, unui „turism prin știință”. Dar nu este un turism în întregime lipsit de scop. Pentru că, de-a lungul vieții, de câte ori am putut să mă apropii de acele articole de popularizare în care problemele de fizică pură sau de matematică superioară sunt prezentate într-o formă capabilă să-i dea și unuia ca mine o idee globală, generală a problemelor, le-am citit întotdeauna cu pasiune. Am fost convins că răsfrângerea lor asupra literaturii este evidentă și totală.

Influența filosofiei asupra operei lui Julio Cortazar

La fel se întâmplă și cu filosofia. Nu sunt capabil să înțeleg, în forma originală, marile texte de metafizică ale lui Heidegger. Dar, am putut citi, în schimb, conferințe în care filosoful își simplifica punctul de vedere. Tot așa și cu Einstein și teoria relativității. Sunt texte care, dezvăluind marile descoperiri, marile concepții ale matematicii și fizicii moderne, se află într-o astfel de relație cu viziunea noastră literară și poetică, cu felul nostru de a simți și de a interpreta realitatea într-un mod infinit mai permeabil, mai puțin scolastic decât în secolul al XIX-lea și în cele precedente. Așadar, sunt mulțumit că am făcut acest „turism prin știință”.

Citatele din scriitura mea sper să nu-ți dea o impresie de pedanterie sau să-ți lase falsa impresie că am pretenția că aș cunoaște în profunzime aceste texte. Nu, bineînțeles că nu le cunosc. Sunt simple citate, referințe, fraze care la un moment dat au reprezentat pentru mine o revelație. Aceleași lucruri le-aș putea spune și despre metafizica orientală. Budismul Zen pe care l-am urmărit vreme de mai mulți ani a însemnat pentru mine un puternic șoc de tip existențial. Și când spun existențial mă gândesc și la perseverența mea, de-a dreptul meritorie, de a fi încercat să descifrez textele atât de dificile și de obscure ale lui Jean Paul Sartre.

Considerații generale despre literatură și știință

Da, toate acestea au dus, pentru mine, la un fel de coagulare foarte utilă pentru literatură. Sunt convins că romancierii care se limitează numai la domeniul romanului sau poeții care trăiesc numai în domeniul poeziei, nu sunt nici mari romancieri, nici mari poeți. Cred că este nevoie de o deschidere cât mai largă. În fond, marele meu model, exemplul ideal este în acest caz cineva ca Leonardo da Vinci. Un Leonardo care acum poate să fie foarte interesat de plimbarea pe un perete a unei furnici, ale cărei mișcări îl preocupă pentru că nu reușește să le înțeleagă rațional, iar două minute mai târziu să aibă dispoziția necesară pentru a elabora o teorie estetică bazată pe matematică superioară, pe noțiuni de perspectivă etc..

Desigur, eu nu sunt Leonardo, planul meu este mult mai modest. Rayuela este, însă, o tentativă de a realiza o viziune de acest tip. Anume, acea nostalgie, marea nostalgie, marea dorință a Renașterii de a realiza un fel de privire universală, care să înțeleagă totul. Eu poate că nu înțeleg nimic, dar dorința și intenția au fost prezente.

Reporter

Cum a influențat comportarea ta de cititor faptul că ai lucrat în domeniul traducerilor?

Julio Cortazar

Desigur, au rămas urme. Iată una, câteodată destul de dezagreabilă: când citesc traduceri, devin hipersensibil la toate subterfugiile traducătorului. Cunosc aceste subterfugii îndeajuns de bine pentru că le-am folosit și eu. Nu există traducere perfectă și, destul de des, mă supăr când, citind o traducere din engleză sau franceză, nu am originalul la îndemână. Mă deranjează imperfecțiunile, erorile, micile stângăcii făcute din necunoașterea limbii vorbite sau din simplă neglijență. Dar, trecând peste acestea, nu cred că activitatea mea de traducător a modificat cu ceva important comportamentul meu de cititor.

Pentru ca magia unei cărți să mă cuprindă rapid și să uit, după numai câteva pagini, că am în mână un original sau o traducere, aceasta depinde numai de calitatea operei, care trebuie să reușească să mă cuprindă într-atât, încât să uit litera și să mă cufund în lectura totală a cărții, fie ea în versiune originală sau în traducere.

Te-ar putea interesa și alte articole pe teme literare.
O lectură plăcută vei avea citind și

Lecturile momentului – Laureați ai premiului Nobel pentru Literatură – Alice Munro
Nu există lumină pură – Pablo Neruda
Confesiuni inedite – O zi cu Jorge Luis Borges

A consemnat Mihaela Mușetescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here