Johann Strauss fiul – regele valsului

Johann Strauss este fiul cel mare al compozitorului cu același nume, o personalitate cunoscută în lumea vieneză și tată a șase copii. Fiul demonstra înca de mic o anumită vocație pentru profesia tatălui său.

StraussJohannA reușit să compună primul său vals la numai șase ani, spre admirația întregii familii și spre nemulțumirea tatălui, care voia să-l facă funcționar la bancă, unde banii se câștigau și atunci mai ușor decât din muzică.

Mama sa, Anne Marie Streim, cântăreață și ea, simțind că se irosește un har cu care se născuse copilul, încerca să-i creeze oarecare condiții de studiu, dar de aici a pornit un conflict peste care ea, ca femeie, nu putea trece în acel sfârșit de secol al XIX-lea, când în orice colectivitate ultimul cuvânt îl avea bărbatul.

Întâmplarea a făcut însa ca lucrurile să ia o altă turnură, când soția și-a prins soțul într-o relație extraconjugală cu actrița Emilia Trambusch, mamă a opt copii. În semn de răzbunare, soția nu s-a mai supus voinței soțului și i-a angajat băiatului un profesor de pian și unul de vioară,

Ca replică, soțul a plecat de acasă, direct în brațele prolificei sale amante.Educația muzicală a lui Johann Strauss-fiul s-a desfășurat prin grija unor profesori inimoși care simțiseră că în mâna lor se află un geniu, precum și a mamei frustate de fuga soțului, dar consolată cu talentul copiilor – pentru că   încă doi din frații lui Johann s-au dovedit a fi și ei dotați de Dumnezeu.

După un număr de ani, succesele fiului au determinat angajarea acestuia la curtea imperială din Viena, moment în care, pe neașteptate, și-a reîntâlnit acolo tatăl fugar.

Împăcarea este relativă, întrucât fiul își depășise cu mult părintele în artă, iar acest fapt provocă o anumită rivalitate între cei doi.

Totuși rivalitatea nu-l împiedică pe tânărul Johann să compună în continuare, devenind vedeta balurilor de la curtea imperială. Mai mult decât atât, numele său ajunge și la alte curți, urmare turneele făcute prin Paris, Berlin, Londra, Sankt Petersburg, SUA.

Compozitorul a vizitat de asemenea Transilvania și Țara Românească. După 1860, la sfatul francezului Jaques Offenbach, încearcă un domeniu nou: opereta.

În 1883 apare “O Noapte la Veneția”, iar în 1885 “Baronul Țiganilor”,  jucată la noi cu titlul “Voievodul Țiganilor”.

Episodul merită amintit pentru apectul său nostim. În acea vreme, Austro-Ungaria avea la București o reprezentanță diplomatică, al cărei șef purta tocmai pretențiosul titlu de baron. Deși în țara lui denumirea operetei nu prezenta niciun inconvenient, diplomatul s-a văzut deranjat când a văzut pe afișele unei trupe bucureștene scris cu litere de-o șchiopă “Baronul Țiganilor”. A crezut că este o aluzie.

Protestul său n-a avut success în cercurile culturale și a ajuns la Palat. Regelui Carol problema i s-a părut minoră, dar a acceptat obiecția conciliant, urmând ca “baron” să se traducă prin “conte”. Dar cuvântul conte deranja alte somități acreditate la București și atunci tot regele a hotărât să-i dea un rang nobiliar intern, ca să nu supere niciun musafir. Așa s-a ajuns la “Voievodul Țiganilor” și tot așa a rămas până azi.

Fulminanta evoluție a lui Johann Strauss-fiul n-a umbrit însă în niciun fel evoluția tatălui, fapt pentru care până la urmă între cei doi a intervenit împăcarea, numele lor constituind astăzi un brand al Vienei, acel simbol, sub egida căruia capitala Austriei a polarizat atenția lumii spre valorile sale artistice, mai ales prin transmisiile făcute în fiecare zi de 1 ianuarie, prin toate televiziunile lumii: concertul vienez de anul nou.

Era necesar, cel puțin pentru ca să se păstreze mereu vii acordurie de vis care însuflețeau cândva saloanele vieneze: Valsul Imperial, Dunărea Albastră, Povești din Pădurea Vieneză, Sânge Vienez și multe, foarte multe altele.

În zilele de astăzi, este o mândrie a Austriei că are ocazia să le transmită și o mândrie a noastră, cei din întreaga lume, că avem ocazia să le ascultăm.

Sursa: cultural.bzi

Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here