Istorisire cu tâlc

0
116

Rugaciunea-in-sufletul-crestinului

Se istoriseşte în cartea patericului că la un părinte duhovnic a venit o familie îndurerată. Unicul lor copil era posedat de un diavol. L-au dus la mai mulţi doctori, a luat mai multe tratamente, dar oricâte ar fi luat, ele nu îi aduceau vindecare. Copilul se manifesta urât în preajma locurilor de închinăciune, scotea ţipete şi adresa vorbe urâte celor din jur. Diavolul îl chinuia pe copil care de durere cădea în cele din urmă leşinat.
Părintele duhovnic din pustie l-a privit pe copil, a îndemnat părinţii să îngenuncheze, a pus patrafirul pe capul băiatului şi a început rugăciunea de dezlegare. Ţipetele copilului s-au oprit deodată şi un glas puternic a ieşit din trupul său firav care a zis:
– Dacă mă scoţi din copil, am să intru în tine, dacă mă scoţi din copil am să intru în tine!
– Intră a zis părintele duhovnic.
Copilul a cazut fără simţire la pământ. Şi-a revenit după o vreme, iar părinţii au văzut cu bucurie că fiul lor s-a făcut sănătos.
După ceva timp duhul cel necurat a început să strige din părinte către acesta:
– Nu mai pot să stau în tine, nu mai pot să stau în tine, nu mai pot să stau în tine !
– Cine te alungă? a întrebat părintele, pentru că eu nu te alung.
– Mă alungă dragostea faţă de semeni, postul , rugăciunea, credinţa în Dumnezeu, nu mai pot să stau ! a răspuns duhul necurat.
– Dacă vrei să pleci , pleacă, a răspuns părintele.
Articol editat de Jurnal Spiritual