Momentul Slavici în literatura română

0
82

Momentul Ioan Slavici în literatura română. Prietenia cu Eminescu. Romanul și nuvela.

Ioan Slavici
Șiria, Arad, locul unde a copilărit Ioan Slavici

Prietenia cu Eminescu

Astăzi se împlinesc 171 de ani de la nașterea lui Ioan Slavici, prieten cu Eminescu, pe care l-a cunoscut la în timpul studiilor de la Viena. Slavici era student la drept, iar Eminescu la filosofie, dar, datorită aspectului său, marele romantic a fost luat drept albanez sau persan. Slavici era cu doar doi ani mai mare. I-a unit o bună prietenie, împărtășeau aceleași idealuri, aveau preocupări comune, își urmau unul altuia sfaturile.

Au înființat împreună „România Jună”, au organizat „Serbarea de la Putna”, iar Eminescu i-a facilitat prietenului său întâlnirea cu Iacob Negruzzi. Și tot la îndemnul lui Eminescu, Slavici ia pana pentru a așterne pe papirus frumoasele sale povestiri, cu care debutează în „Convorbiri literare”. Citește la „Junimea”, este redactor la „Curierul de Iași, se împrietenește cu Ion Creangă, continuă să publice…

Ovidiu Papadima spunea despre Ioan Slavici: „Dacă, odată cu Eminescu, misiunea scriitorului ca militant pentru cauza poporului său, ajunge în literatura română culmile și harul genialității, odată cu Slavici se reia în literatură tradiția cronicarilor de a fi în scrisul lor neîmblânziți judecători ai oamenilor vremii lor, ca și obișnuința de a-și întemeia și întregi judecățile doar pe fapte din viață sau care s-ar putea desfășura aidoma în viață.”

Ioan Slavici – „Surprinde sufletul omului, cu toate conflictele lui” (Vianu)

Pentru Slavici, literatura a însemnat, deci, în primul rând, o modalitate de luptă națională. El a conceput viața mai întâi sub dimensiunea ei etică. În creația sa optimismul luminos este întregit de sentimentul tragic al omului supus destinului orb. Triumful omeniei, al binelui și adevărului sunt legile morale la care trebuie să se supună un om.

Tudor Vianu spunea despre autorul romanului „Mara” și al nuvelei „Moara cu noroc”: „Talent laborios, cu adânci intuiții în sufletul omului, dar lipsit de seducție verbală și imaginativă, Slavici surprinde sufletul omului, cu toate conflictele lui. El este creatorul realismului țărănesc, cu o notă moralizatoare pregnantă” („Studii de literatură”). „Mara” este romanul despre care George Călinescu a spus: „Este aproape o capodoperă”.

Perioada clasică este completată în mod fericit de personalitatea lui Ioan Slavici și de opera sa, pe care tot Călinescu o numea „remarcabilă”. Scriitorul manifestă un mare atașament față de viață și trăiește plenar sentimentul apartenenței la o generație, aceea a „Junimii” și a „Convorbirilor literare”. Opera sa prezintă o deschidere largă a ariei tematice și o amplă galerie tipologică, ilustrativă pentru diferite medii sociale. Estetica sa a îmbinat teoria junimistă a artei cu idealismul filosofilor germani și cu propriile observații și meditații despre artă.

Slavici – scriitor de o intensă muncă de elaborare

Slavici nu a avut o cultură vastă, dar a avut principii solide de morală. El a înțeles că „omul sfințește locul” și, atunci când nu o face, trebuie scos în afara comunității. Învingător trebuie să fie întotdeauna utilul. Prozatorul considera că valoarea este dată de respectarea adevărului estetic, de originalitate, unitate și obiectivitate. Ca autor, însă, tocmai obiectivitatea i-a lipsit. Neputându-se distanța de eroi, el s-a simțit îndatorat să le comenteze faptele, sentimentele, gesturile. Ori să le transfere misiunea de a rosti aprecierile sale.

Citiți și Romantismul – O renaștere a poeziei.

Ioan Slavici este scriitorul care s-a remarcat prin strădanie și intensă muncă de elaborare. El nu este dotat ca ceilalți mari scriitori cu harul scrisului și limba folosită de el este, cum spune Vianu, „mai degrabă săracă, cu veșnica repetare a acelorași cuvinte.” Cu toate acestea, Slavici duce o muncă de pionierat în ceea ce privește dezvoltarea nuvelei românești și a romanului. El este primul (înaintea lui Creangă), care se gândește să folosească graiul popular cristalizat în expresii și proverbe.

Explorarea moralității care definește individul

Fără a întreprinde niște studii serioase și profunde, el deschide drumul către interioritatea umană, cu toate că se ocupă mai mult de aspectul moralității. Mai mult decât „creatorul realismului țărănesc”, marele clasic este precursorul lui Rebreanu și contribuie la nașterea romanului acestuia, înscriindu-se în tradiția solidității scrisului ardelenesc.

Marele său prieten, Eminescu, spunea: „Slavici e, înainte de toate, un autor pe deplin sănătos în concepții. Problemele psihologice pe care le pune sunt desenate cu toată finețea unui cunoscător al naturii omenești. Fiecare din chipurile care trăiesc și se mișcă în nuvelele sale e nu numai copiat de pe ulițele împodobite cu arbori ale satului, nu seamănă numai exterior cu țăranul român, în port și vorbă, ci au fondul sufletesc al poporului și gândesc și simt ca el”.

Citiți și Mihai Eminescu – Concepția despre poezie.

Să-l punem la loc de cinste, așadar, oe acest prozator de o simplitate clasică și să-i recunoaștem rolul fundamental în spațiul literar românesc și în evoluția romanului născut din palpabil și autentic, din experiență și realitate.

Mihaela Mușetescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here