Invenţii care au schimbat lumea – Rigla de calcul (1614)

Rigla_de_calcul_fig_2Rigla de calcul seamănă la prima vedere cu o riglă obişnuită, dar funcţionează foarte diferit. Constă din două scări sau rigle divizate fin, una dublă si fixă în exterior si una interioară mobilă. Este dotată, de asemenea, cu o fereastră glisantă denumită cursor. Înainte de inventarea calculatorului de buzunar, către sfârşitul secolului al XX-lea, rigla de calcul era instrumentul de calcul cel mai frecvent folosit în tehnică şi în ştiinţă. Utilizarea riglei de calcul a continuat să crească până şi în anii ‘60, când au fost introduse treptat calculatoarele digitale. În anii 1970, după apariţia calculatorului electronic ştiinţific, piaţa riglelor de calcul s-a prăbuşit. Odată cu inventarea calculatorului, rigla de calcul s-a demodat cât ai clipi din ochi.

Rigla de calcul execută operaţii matematice utilizând distanţe marcate de-a lungul scărilor divizate neliniar. Una dintre operaţiile cele mai simple care pot fi realizate cu rigla de calcul este înmulţirea directă. Dacă nu se poate spune cu certitudine cine a inventat telescopul în secolul al XVII-lea, o altă dispută  majoră a vremii l-a vizat pe inventatorul riglei de calcul.

Unul dintre cei implicaţi  a fost Edmund Gunter (1581 -1626). Lucrarea de căpătâi a acestuia, Descrierea şi utilizarea sectorului, a fost publicată (în limba engleză) în anul 1623. Mai târziu avea să fíe descrisă drept „cea mai importantă contribuţie la ştiinţa navigaţie publicată în secolul al XVII-lea.  Sectorul, în acest context, era un instrument matematic. Consta din două braţe articulate pe care erau gravate scări cu ajutorul cărora se puteau face calcule. Sectorul lui Gunter nu era o riglă de calcul, dar era inovativ din cauză că era primul instrument matematic inscripţionat cu o scară logaritmică, cu ajutorul căreia se puteau rezolva probleme de calcul. Era utilizat în combinaţie cu busola, dar, în practică, acele busole deteriorau scările gravate şi reduceau precizia instrumentului. Un alt pretendent la titlul de „inventator al riglei de calcul” este  William Oughtred (1574-1660), cleric şi matematician. Lui Oughtn se atribuise inventarea simbolului „x” pentru înmulţire, în 1628; simbolul a fost publicat în 1631 în cartea sa Cheia matematicii, care avea să devină un manual de referinţă. Newton a citit lucrarea şi a fost profund influenţat de ea.

Astăzi William Oughtred este recunoscut unanim drept inventator riglei de calcul. În 1632 a scris Cercurile proporţiei şi instrumentul orizontal, în care descria atât riglele de calcul drepte, cât şi pe ce circulare, dar există dovezi potrivit cărora inventase riglele de calcul câţiva ani înainte şi, pur şi simplu, nu apucase să îşi facă invenţia public.

Un al treilea personaj în această dispută din secolul al XVII-1ea a fost Richard Delamain (1600-1644). Preda matematica (i-a fost profesor lui Carol I) şi studiase, el însuşi, cu William Oughtred. Cartea lui Del main Grammelogia conţine o primă descriere a riglei de calcul. Model despre care vorbeşte este o riglă de calcul circulară, constând din din discuri metalice prinse în centru între ele printr-un ştift.

Delamain şi Oughtred s-au certat ani de zile, în diversele cărţi care le-au scris, pe tema inventării riglei de calcul circulare. Colegii lor s-au implicat în mod inevitabil în dispută, care a devenit încinsă. Delamain era un mare susţinător al facilitării calculelor prin mijloace mecanice şi un împătimit al riglei de calcul. Pentru Oughtred, rigla calcul era doar un accesoriu. Găsea că „adevărata cale către artă nu stă în instrumente, ci în demonstraţie; şi este ridicol să-ţi transformi discipolii în simpli executanţi de trucuri, ca şi cum ar fi jongleri… Utilizarea  instrumentelor este excelentă, dacă omul este artist, dar lamentabilă, fiind opusă artei.” Oughtred susţinea că el inventase rigla de calcul, dar nu văzuse o prioritate în publicarea ei.

Când cearta a ajuns la apogeu, Delamain şi Oughtred s-au unul pe celălalt de furtul invenţiei. Oughtred scria în Cercurile proporţiei (1632): „Am împrumutat şi studiat atent acea broşurică de doi bani [Grammelogia lui Delamain] şi, citind-o (l-am blestemat pentru făcut să pierd atât de mult din puţinul timp care mi-a mai rămas de trăit), am dat de un asemenea talmeş-balmeş, încât am avut o revelaţie, că orice om ar trebui să aibă bunul simţ de a se ruşina să apară în lume cu un asemenea ghiveci.”

Adevărul pare a fi că Oughtred şi Delamain au inventat rigla de calcul circulară în mod independent, probabil în acelaşi timp, deşi Delamain a publicat primul descrierea instrumentului pe care-l numea „inel matematic”. Pe de altă parte, rigla lui Oughtred era mai sofisticată. Cercul de proporţie al acesteia era mai amănunţit şi mai adaptabil. în ce priveşte priveşte rigla de calcul rectilinie (dreaptă), există prea puţine dubii că invenţia îi aparţine lui William Oughtred.

Invenții care au schimbat lumea, Rodney Castleden

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here