Invenţii care au schimbat lumea – Presa tipografică cu litere mobile (1440)

0
932

Color Engraving of Presa tipografică a permis multiplicarea paginilor tipărite şi, prin irrnare, producerea cu uşurinţă a multor exemplare dintr-o carte. Pentru prima oară în istorie ideile şi informaţiile au putut fi comunicate maselor sau, în orice caz, celor care ştiau să citească, drept care inventarea presei tipografice a stimulat, în fapt, alfabetizarea. Biblia Gutenberg a constituit marele punct de referinţă, dar multă lume s-a hotărât să înveţe să citească pentru a avea acces la varietatea din ce în ce mai mare de cărţi, de la ficţiunea romantică la lucrările ştiinţifice şi filozofice.

Revoluţia produsă de Gutenberg a constat în folosirea literelor mo­bile. Era o invenţie care, într-un fel, fusese deja făcută, de către chinezi, în 1041, chinezul Pi Sheng născocise tipărirea cu caractere mobile, dar pentru caracterele chinezeşti. Lui Gutenberg i se poate atribui doar inven­tarea sistemului modern occidental de litere ale alfabetului mobile. Este greu de crezut că Gutenberg avea cunoştinţă de caracterele mobile chine­zeşti; se pare, mai degrabă, că este genul de invenţie făcută de două ori.

Tehnica literei mobile implica gravarea unor cuburi de lemn cu litere în relief pe o parte. Cuburile erau apoi aranjate într-un cadru, date cu cerneală, după care se presa o coală de hârtie pe blocuri. Când hârtia era desprinsă, pe ea rămâneau literele imprimate. Dacă înainte o carte era scrisă de un scrib într-un an întreg, acum se putea obţine un exemplar într-o după-amiază.

Exista totuşi o problemă cu blocurile de lemn. Date de multe ori cu cerneală şi utilizate repetat, începeau să se dezintegreze şi trebuia să fie lăcuite. De aceea, Gutenberg a pus la punct o metodă simplă de turnare a blocurilor în metal; litera metalică avea o viaţă mai lungă şi calitatea

Tipăriturilor nu mai scădea în timp. Invenţia lui Gutenberg a fost atât de

Bună încât a rămas metoda standard de tipărire până în secolul al XX-lea.

Johannes Gutenberg s-a născut la Mainz în 1400 şi şi-a început, probabil, munca de tipograf prin 1439, la Strasbourg. În 1448 revenise la Mainz  şi lucra în parteneriat cu Johannes Fust, care a finanţat presa lui Gutenberg cu 800 de guldeni. Nu a fost o asociere fericită. A luat cinci ani, până când Faust l-a dat în judecată pe Gutenberg pentru cei 800 de guldeni şi a primit echipamentul tipografic în locul banilor.

În acest timp, Gutenberg pregătea, probabil, plăcile pentru marele său proiect, prima Biblie latină tipărită.

Johannes Fust a continuat afacerea tipografică alături de ginerele lui, Peter Schoffer, şi cei doi au terminat celebra Biblie de 42 de rânduri sau Biblia Gutenberg. Acest fapt istoric a fost realizat în luna august a anului 1456. A implicat tipărirea a 1282 de pagini pe două coloane cu spaţii lăsate pentru letrine pictate manual. Gutenberg însuşi a pus pe roate o altă tipografie în Mainz, împreună cu Konrad Humery.

Lui Gutenberg i se atribuie adeseori inventarea tiparului, dar procesul de tipărire exista deja într-o formă rudimentară. Ce a făcut Gutenberg a fost să rafineze tehnica şi să o utilizeze într-un proiect de referiri. Biblia este o carte de întindere foarte mare, care a testat nouă tehnici până la limită. Gutenberg rămâne cel mai bun candidat la titlul de „inventator al tiparului”, deşi contribuţia lui a fost, de fapt, doar o etapă dezvoltarea procesului.

Până în vremea lui Gutenberg, bibliile erau scrise de mână, fiind şi scumpe. Tiparul a dat posibilitatea de a se produce pagini întregi odată, făcând bibliile mai ieftine şi, prin urmare, mai accesibile. Dar era  producţiei în masă era încă departe. O tipografie reuşea să scoată do în jur de cinci titluri pe an. Activitatea lui Gutenberg a condus la o explozie a alfabetizării, la democratizarea creştinismului şi la reducerea puterii preoţilor care recitau şi interpretau Biblia pentru restul comunităţii creştine – în consecinţă, la reducerea puterii Bisericii înseşi. Publicarea Biblieilui Gutenberg a fost scurtătura către Reformă şi Iluminism.

Un alt progres semnificativ a fost crearea multor fonturi diferite literă. Cel mai important dintre acestea a fost, în secolul al XVI-lea, numit „Roman”, care se preta la trăsăturile specifice ale literei din oţel şi a înlocuit în toată Europa mai vechile fonturi „gotice”. Tipografii se  bucurau că aveau de unde să aleagă şi adeseori utilizau, în mod extravagant, mai multe tipuri de fonturi pe paginile de titlu, ca o demonstraţie de măiestrie. Varietatea fonturilor a fost reexplorată la sfârşitul secoleloral XX-lea, când procesoarele de cuvinte au oferit utilizatorilor posibiliatea de a folosi fără efort numeroase stiluri şi fonturi diferite.

Invenții care au schimbat lumea, Rodney Castleden

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here