Invenții care au schimbat lumea: Calendarul gregorian

calendarVreme de multe veacuri, lumea occidentală s-a condus după calendarul iulian. În 1582, Papa Grigore al XIII-lea a proclamat un nou calendar, care a fost cunoscut de atunci încoace drept calendarul gregorian. Calendarul iulian scotea anul solar, durata necesară Pământului pentru a realiza o rotație completă în jurul Soarelui, de 365,25 de zile. Sfertul de zi era o problemă minoră, rezolvată ușor prin adoptarea unei succesiuni de trei ani a 365 de zile urmate de un an de 366 de zile, anul bisect. Ideea era să se mențină o potrivire între calendar, ca zile, luni și ani, și anul solar.

Calendarul iulian avea însă un defect, deoarece adăugarea unei zile la fiecare al patrulea an nu alinia perfect anul calendaristic cu cel solar. Dacă s-ar fi continuat la nesfârșit cu calendarul iulian s-ar fi ajuns la situația în care lunile nu ar mai fi corespuns cu anotimpurile de care se știe că aparțin. Datele calendaristice pentru anotimpuri se retrăgeau cu câte o zi în fiecare secol. Pe la mijlocul secolului al XVI-lea, calendarul iulian era decalat cu zece zile față de anotimpuri.

Soluția, adoptată în 1582, a fost să se sară peste zece zile. Aceasta a adus echinocțiul de primăvară înapoi pe 21 martie și Paștele la  poziția lui corectă în calendar. În acel an nu au existat zilele de la 5 la 14 octombrie, cel puțin în țările în care poruncile papei erau ascultate. Și astfel au apărut noi probleme.

Majoritatea țărilor catolice din Europa au dat curs schimbării potrivit instrucțiunilor. Ungaria s-a aliniat în anul 1587. Dar existau dificultăți majore din cauza Reformei. Regimurile protestante din Europa nordică nu puteau și nu voiau să recunoască autoritatea Papei în nicio privință. Statele protestante din teritoriul pe care se află astăzi Germania s-au împotrivit timp de 100 de ani, dar până la urmă au adoptat și ele reforma calendarului în 1700.

Anglia, sub domnia  lui Henric al VIII-lea, ținea, de asemenea, să-și demonstreze autonomia în fața Bisericii. Capul Bisericii Anglicane era chiar monarhul englez, drept care alinierea sistemului englez prezenta dificultăți de ordin politic. În consecință, Anglia s-a călăuzit după un calendar diferit de cel aflat în uz pe continent. În cele din urmă au precumpănit avantajele practice ale utilizării aceluiași calendar, dar Anglia, astăzi Marea Britanie, a trecut la calendarul gregorian de-abia în anul 1752. La acel moment, decalajul devenise de unsprezece zile. Rusia Țaristă a continuat să utilizeze vechiul calendar, în principal pentru a-și afirma independența religioasă față de Roma, pentru o vreme și mai îndelungată. Trecerea la calendarul gregorian s-a făcut odată cu Revoluția Rusă din 1918.

Cu excepția decalajului de zece zile, calendarul gregorian diferă de calendarul iulian într-un singur detaliu. În calendarul gregorian, niciun an de început de secol nu este bisect decât dacă se divide exact cu 400.

Anii care sunt divizibili cu 4000 nu sunt ani bisecți. Aceste excepții minore au rolul de a menține calendarul aliniat cu anul solar timp de 20.000 de ani, cu o diferență de mai puțin de o zi.

A fost un pas necesar, dar marea masă a populației, needucată, suspicioasă și superstițioasă cum era, s-a opus cu înverșunare schimbării. Unii au crezut că era o manevră menită să-i facă să plătească chiria pentru o săptămână și jumătate pe degeaba.

Alții au avut impresia că li s-a redus viața cu zece (sau unsprezece) zile. De fapt, calendaristic vorbind, viața li s-a lungit. În Anglia, când ziua de miercuri 2 septembrie 1752 a fost urmată de joi 14 septembrie, lumea a ieșit, dezlănțuită, în stradă. Se striga: ”Dați-ne înapoi cele unsprezece zile, sunt ale noastre!”

Sursa: ”Invenții care au schimbat lumea”, Rodney Castleden

Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here